Autor:
Aşa este, Voineştii Covasnei reprezintă locul în care mocanii de pe aceste meleaguri sfinte româneşti ale judeţului Covasna îşi păstrează de veacuri tradiţia şi obiceiurile. Prin urmare, la fel ca de fiecare dată în preajma marii sărbători creştineşti a Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, şi în acest an, în Valea Zânelor de la Covasna, s-a organizat Nedeia Mocănească, sau Sântilia, o manifestare ciobănească păstrată de când sunt români pe acestea meleaguri, adică de când lumea şi pământul.
Evenimentul a avut loc duminică, 22 iulie 2012, în organizarea Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Covasna şi al Consiliului Local al oraşului Covasna.
Nunta Tradiţională la Românii Covăsneni, un obicei străvechi
Alaiul, cu căruţe şi mai moderne caleşti, a pornit către casa românească a Nedeii, potrivit datinii, din faţa Bisericii Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, după ce părintele paroh Ioan Ovidiu Măciucă le-a dat binecuvântarea „nuntaşilor”. Odată ajunşi la Casa Nedeii din Valea Zânelor, mocanii au participat, împreună cu invitaţii lor din toate colţurile ţării, la Nunta Tradiţională la Românii Covăsneni, un obicei datorat sărbătorii Sfântului Ilie, cea mai îndrăgită şi mai populară, pentru că, în vechime, aceasta era strâns legată de un moment crucial din viaţa comunităţii, şi anume acela al căsătoriei. După cum s-a reamintit şi duminică în Poiana Nedeii, „de Sfântul Ilie, în rânduiala vieţii mocăneşti coborau la vale feciorii, îndeosebi cei de însurat, dar şi alţii, pentru primii sărbătoarea rostuindu- le viitorul. Pentru acest eveniment însemnat, fetele pregăteau din timp busuiocul, ce urma a fi prins la cingătoarea viitorului mire, semănând din timp straturi întregi cu această plantă. Feciorii pregăteau şi ei, la stână, „păpuşile” de caş, ce urmau a fi dăruite la rându-le aleselor inimii în Hora Sântiliei, în care nu se prindeau decât cei care îşi găsiseră aleasa sau alesul, ceilalţi fiind spectatori”. Aşadar, toţi cei strânşi duminică în Valea Zânelor au avut posibilitatea de a vedea cum s-a desfăşurat nunta ţărănească, de-a lungul vremii, la românii covăsneni. Au urmat deci, rând pe rând, în timpul nunţii, bărbieritul mirelui (care semnifică trecerea de la viaţa de fecior la cea de om însurat), făcutul cocului sau conchioluitul (care semnifică trecerea fetei în rândul femeilor măritate şi, deci, renunţarea la codiţe), desculţatul naşilor (obicei străvechi, în care mirii trebuiau să-i descalţe pe naşi pentru a li se proba puterea şi iuţeala), breaza (la care participă mirii şi naşii, care dansează pe un foc de paie cu rol de purificare şi fortificare) şi Hora Sântiliei (moment în care feciorii dăruiesc fetelor „păpuşile” de caş, iar fetele, în schimb, le dăruiesc busuiocul). La finalul nunţii, alte două obiceiuri, trânta ciobănească şi ridicarea bolovanului, au încântat numeroasa asistenţă, deliciul „la luptă” făcându- l localnicii fraţi Lungu, doi puşti de doar câţiva anişori.
Concerte după concerte pe scena de lângă Casa Nedeii
A urmat spectacolul folcloric de pe scena amenajată lângă Casa Nedeii, pe care au urcat, una după alta, formaţiile de cântece şi dansuri populare: „Junii Cetăţii” din Rupea, judeţul Braşov - în calitate de invitaţi speciali, „Brâuleţul” din Sita-Buzăului, „Cununa Carpaţilor” din Întorsura-Buzăului, „Izvoraşul” din Zăbala, „Brăduleţul” din Zagon şi „Voineştenii” din Covasna, toate din judeţul Covasna, dar şi taragotiştii „Vârciu - Tată şi Fiu” din Alba-Iulia, judeţul Alba. Seara s-a încheiat, cu voia bună ce a predominat în întreaga zi, cu un concert extraordinar al trupei „Narcotic Sound”.