Dragi români,
8 septembrie 1944 este o zi scrisă cu sânge în istoria Neamului Românesc şi în istoria oraşului nostru, fiind ziua în care oraşul Sfântu-Gheorghe a fost eliberat de sub ocupaţia horthysto-fascistă. Este ziua în care Drapelul României a fluturat din nou pe turnul Primăriei Sfântu-Gheorghe, fiind arborat de către caporalul Gheorghe Arambaşa, căzut la datorie în luptele pentru reîntregirea ţării.
După 4 ani de ocupaţie străină, Armata Română, a revenit, prin luptă, în oraşul Sfântu-Gheorghe. În luptele din primele zile ale lunii septembrie 1944, desfăşurate în apropierea oraşului Sfântu-Gheorghe, trupele române au fost sprijinite şi de românii localnici, atât de plini de suferinţă, dar şi de nădejde şi speranţă în Armata Română, care avea să le redea libertatea.
Eliberarea oraşului Sfântu-Gheorghe, dar şi a întreg Ardealului de Nord de sub ocupaţia horthysto-fascistă s-a făcut cu multe jertfe. În luptele din preajma oraşului au căzut eroic caporalul Gheorghe Arambaşa, generalul Grigore Bălan, locotenentul David Păiş şi mulţi alţii. Locotenentul David Păiş a făcut parte din Divizia 1 Vânători de Munte şi a murit, la Arcuş, la 7 septembrie 1944.
Generalul Grigore Bălan a fost unul din miile de militari desăvârşiţi, cu un puternic simţ al datoriei şi al dragostei pentru Ţară. În data de 13 septembrie 1944, a intrat în rândul eroilor Neamului Românesc.
În 1914, după terminarea liceului, avea să scrie pe tradiţionalul tablou cu fotografii: „Viitorul neamurilor e tinerimea. Vrem să fim viitorul de aur al Neamului Românesc”.
Aceştia au fost acei tinerii care şi-au dat viaţa pentru reîntregirea Neamului Românesc, pentru apărarea democraţiei, libertăţii, dreptăţii şi adevărului, şi care au redat românilor demnitatea şi mândria de a fi român. Noi, astăzi, le cinstim memoria şi curajul, loialitatea şi dragostea faţă de Ţară şi faţă de Neamul Românesc.
Despre luptele purtate pentru eliberarea oraşului Sfântu-Gheorghe şi a judeţului Covasna de sub ocupaţia străină, stau mărturie cimitirele eroilor de la Dobolii de Jos şi Araci, precum şi troiţele ridicate în apropierea oraşului Sfântu-Gheorghe în memoria generalului Grigore Bălan şi a locotenentului David Păiş.
Eliberarea oraşului Sfântu-Gheorghe a fost şi este un simbol al libertăţii redobândite a românilor după 4 ani de chinuri şi terori la care au fost supuşi românii rămaşi pe aceste meleaguri, dar şi după 4 ani de refugiu. Românii rămaşi în Transilvania după semnarea Dictatului de la Viena din 1940, impus României împotriva voinţei naţiunii, au avut parte de 4 ani de terori şi chinuri greu de imaginat. O adevărată prigoană a fost îndreptată împotriva tuturor acelora care îndrăzneau să grăiască în «limba valahă» pe străzile oraşului. Religia ortodoxă era considerată drept cel mai mare duşman al statului maghiar. Eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupaţia trupelor horthysto-fasciste a fost întâmpinată cu bucurie, mii de voluntari transilvăneni au ţinut să fie prezenţi la lupta pentru eliberarea Transilvaniei, îngroşând numărul trupelor române, luptând pe câmpiile şi în munţii Transilvaniei.
Astăzi, 8 septembrie, sărbătorim şi naşterea Maicii Domnului, a Preasfintei Fecioare Maria, zi cu o importantă semnificaţie creştină.
De asemenea, tot astăzi, 8 septembrie, sărbătorim renaşterea românilor din Ardealul de Nord. La 8 septembrie 1944, oraşul Sfântu-Gheorghe a fost eliberat de sub ocupaţia horthysto-fascistă. În onoarea acestui important eveniment, primul document emis de Primăria românească, reinstalată în Sfântu-Gheorghe la 10 septembrie 1944, a fost propunerea ca trei dintre străzile oraşului să se numească: „Strada Sfânta Maria”, „Strada 8 septembrie 1944”, „Strada Vânătorilor”. Propunerea era motivată astfel: „În ziua de 8 septembrie 1944 (de Sfânta Maria Mică), Vânătorii de Munte au eliberat oraşul Sfântu-Gheorghe de sub ocupaţia străină”. Astăzi, în memoria eroilor căzuţi pentru eliberarea oraşului, un bulevard din municipiul Sfântu-Gheorghe a primit numele generalului erou Grigore Balan, iar la 150 de metri sud de podul de peste pârâul Arcuş, s-a ridicat o cruce pe locul unde generalul a căzut grav rănit.
Noi, urmaşii acestor eroi, avem datoria sfântă de a apăra libertatea, unitatea, integritatea, suveranitatea şi independenţa Transilvaniei şi a României, de a ne păstra identitatea românească, indiferent de preţul pe care aceste valori sfinte ni-l cer. De altfel, Nicolae Iorga spunea: „Poporul român este un popor născut în libertate, trăit în libertate şi căruia această condiţie de libertate îi este elementul primordial şi absolut pentru viaţă”.
Vă promit că voi veghea la respectarea legii, la respectarea valorilor statului de drept, că voi lua toate măsurile pe care legea mi le permite pentru sancţionarea tuturor acelor care aduc atingere şi ofensă simbolurilor româneşti, păstrate de-a lungul timpului prin sacrificiul suprem al ostaşilor români. Fie ca Drapelul României, arborat de caporalul Gheorghe Arambaşa, la 8 septembrie 1944, pe turnul Primăriei Sfântu- Gheorghe, să ne insufle permanent mândria de a fi român şi de a fi descendenţi ai bravilor ostaşi căzuţi pentru eliberarea oraşului nostru, a Transilvaniei şi pentru reîntregirea Ţării Româneşti.
La mulţi ani tuturor persoanelor cu numele de Maria!
La mulţi ani, Sfântu-Gheorghe!
Aşa să ne-ajute Dumnezeu!
Sfântu-Gheorghe,
8 septembrie 2012