Guvernul ungar a demarat de câţiva ani acţiunea de acordare individuală a cetăţeniei ungare pentru cei dinafara graniţelor Ungariei care o solicită pe baza unor dovezi că ar avea înaintaşi unguri sau ar aparţine bisericilor tradiţionale ungureşti. Între timp, condiţiile de acordare s-au relaxat foarte mult, orice solicitant care depune o cerere în acest sens putând obţine cetăţenia pe baza unor formalităţi simplificate, mai exact pe baza unei simple declaraţii. Dacă iniţial scopul declarat a fost acela de a acorda cetăţenie ungurilor dinafara graniţelor pentru a simţi apartenenţa la neamul ungar, iată că acum adevărul a ieşit la iveală. Oficiali ungari au declarat, fiind preluaţi de presa de limbă ungurească din România, că, de fapt, scopul este dublu, iar acordarea cetăţeniei ungureşti are un obiectiv emoţional şi unul pragmatic. Obiectivul emoţional constă în împlinirea sentimentului de apartenenţă a ungurilor şi secuilor, iar scopul pragmatic este acela de a scădea numărul românilor. Astfel, Budapesta consideră că orice român care solicită şi primeşte cetăţenia ungară înseamnă un român în minus, ceea ce este în favoarea unui raport etnic avantajos ungurilor din România.
Guvernul ungar îi îndeamnă pe maghiarii din România să nu fie reticenţi faţă de uşurinţa acordării cetăţeniei ungare, întrucât Budapesta mizează pe faptul că România nu va intra prea curând în spaţiul Schengen, ceea ce va crea disconfort românilor dornici de a lucra în străinătate. Prin urmare, se speră că românii vor solicita cetăţenia ungară pentru a deţine un paşaport al unei ţări Schengen şi astfel vor putea să plece mai uşor să se realizeze profesional şi material, găsindu-şi un loc de muncă în afara României. Presa de limba maghiară a lăudat iniţiativa, exprimându-şi speranţa că tot mai mulţi români vor solicita paşaportul unguresc şi vor pleca definitiv din România, pentru a creşte astfel ponderea ungurească din ţară. În acelaşi timp, liderii de opinie unguri apreciază că nu există niciun pericol ca secuii să se lase ademeniţi de gândul unui trai mai bun în altă ţară, considerând că românii sunt cei dornici de plecare, întrucât au o disponibilitate mai mare de a-şi părăsi ţara şi a se integra în alte comunităţi. Conform presei ungureşti, în ultimii 20 de ani circa patru milioane de români au ales calea străinătăţii, dintre aceştia mai mult de trei milioane reuşind să se integreze în comunităţile din Spania, Italia sau Germania.
Budapesta estimează că în următorii ani, între 100.000 şi 200.000 de români vor solicita paşaportul unguresc, majoritatea lor din Transilvania şi zonele locuite de unguri, cu intenţia clară de a se folosi de avantajele apartenenţei Ungariei la spaţiul Schengen şi a-şi găsi un loc de muncă în ţările care încă menţin restricţii pe piaţa muncii pentru români. În acelaşi timp, statisticile arată că numărul ungurilor din România care au părăsit definitiv ţara în scopul căutării unui loc de muncă, în ultimii 20 de ani, nu depăşeşte 20.000 de oameni, marea lor majoritate stabilindu-se în Ungaria. Cifra este extrem de scăzută, în ciuda faptului că oficialii ungari estimează că în aceeaşi perioadă, în medie, cel puţin un membru al fiecărei familii ungureşti din România a lucrat legal sau ilegal în Ungaria.
Guvernul ungar îi îndeamnă pe maghiarii din România să nu fie reticenţi faţă de uşurinţa acordării cetăţeniei ungare, întrucât Budapesta mizează pe faptul că România nu va intra prea curând în spaţiul Schengen, ceea ce va crea disconfort românilor dornici de a lucra în străinătate. Prin urmare, se speră că românii vor solicita cetăţenia ungară pentru a deţine un paşaport al unei ţări Schengen şi astfel vor putea să plece mai uşor să se realizeze profesional şi material, găsindu-şi un loc de muncă în afara României. Presa de limba maghiară a lăudat iniţiativa, exprimându-şi speranţa că tot mai mulţi români vor solicita paşaportul unguresc şi vor pleca definitiv din România, pentru a creşte astfel ponderea ungurească din ţară. În acelaşi timp, liderii de opinie unguri apreciază că nu există niciun pericol ca secuii să se lase ademeniţi de gândul unui trai mai bun în altă ţară, considerând că românii sunt cei dornici de plecare, întrucât au o disponibilitate mai mare de a-şi părăsi ţara şi a se integra în alte comunităţi. Conform presei ungureşti, în ultimii 20 de ani circa patru milioane de români au ales calea străinătăţii, dintre aceştia mai mult de trei milioane reuşind să se integreze în comunităţile din Spania, Italia sau Germania.
Budapesta estimează că în următorii ani, între 100.000 şi 200.000 de români vor solicita paşaportul unguresc, majoritatea lor din Transilvania şi zonele locuite de unguri, cu intenţia clară de a se folosi de avantajele apartenenţei Ungariei la spaţiul Schengen şi a-şi găsi un loc de muncă în ţările care încă menţin restricţii pe piaţa muncii pentru români. În acelaşi timp, statisticile arată că numărul ungurilor din România care au părăsit definitiv ţara în scopul căutării unui loc de muncă, în ultimii 20 de ani, nu depăşeşte 20.000 de oameni, marea lor majoritate stabilindu-se în Ungaria. Cifra este extrem de scăzută, în ciuda faptului că oficialii ungari estimează că în aceeaşi perioadă, în medie, cel puţin un membru al fiecărei familii ungureşti din România a lucrat legal sau ilegal în Ungaria.
Categorie:
Aparut in :