Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a acţionat întotdeauna împotriva Statului Român, a simbolurilor şi valorilor acestuia, distrugând cu bună ştiinţă, de câte ori a avut ocazia, tot ce a putut când a avut pârghiile puterii în mâini. Pe lângă exemplele de notorietate, prin care autorităţile locale udemeriste au acţionat permanent şi consistent pentru distrugerea şi eliminarea elementelor culturale şi simbolice româneşti din zonele administrate de UDMR, analizăm şi activitatea ministerială a preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, în timpul mandatului său de ministru al Culturii. Cât de nociv a fost acesta, în funcţia pe care a deţinut-o, pentru cultura românească, vom vedea în cele ce urmează. În acelaşi timp, din datele pe care le prezentăm, se va vedea discrepanţa dintre realitate şi minciunile udemeriste. Dacă în public şi pe faţă lătrăii udemerişti răcnesc din toţi bojocii că sunt discriminaţi, batjocoriţi, umiliţi, jefuiţi de bani prin taxe şi impozite care nu se mai întorc la secui, cifrele arată altceva. Argumentul că secuii vor autonomie pentru a-şi folosi în plan local banii din taxe şi impozite, deoarece, chipurile, ar fi discriminaţi, iar din banii lor susţin ei România, nu stă în picioare nicicum. Datele arată foarte clar că ungurii şi secuii din România sunt beneficiari neţi ai bugetului României şi primesc la toate capitolele mai mult decât contribuie. Un astfel de exemplu este cel al modului în care au fost alocaţi banii Ministerului Culturii de către udemeristul Kelemen Hunor. Fostul ministru, consiliat de Kovacs Iosef, director general al Institutului Naţional al Patrimoniului, a ales să împartă fondurile publice destinate reabilitării, prezervării sau consolidării monumentelor istorice din ţara noastră după unicul principiu al avantajării absolute a ungurilor şi a discriminării absolute a culturii române.
Din documentul numit „Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012”, aprobat de Kelemen Hunor pe 6 februarie 2012, se poate observa că cele mai multe fonduri au mers către Harghita şi Covasna, fiind direcţionate, în mare parte, către reabilitarea unor biserici catolice, reformat sau unitariene.
Nu contestă nimeni că şi aceste obiective aparţin patrimoniului naţional, că trebuie întreţinute şi protejate, dar, în contextul în care cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sau curţile domneşti din Suceava şi Curtea de Argeş nu au primit niciun leu, criteriile selecţiei dovedesc clar intenţia de a sabota şi distruge, prin nefinanţare, valorile culturale româneşti. Mare parte dintre obiectivele ce au primit fonduri importante nu sunt încadrate în clasa celor de importanţă naţională, în timp ce vestigiile de clasa A, unele chiar aflate şi în patrimoniul UNESCO, zac în paragină. În acelaşi timp, este frapant faptul că fondurile alocate bisericilor ungureşti au fost, în medie, de peste 150.000-200.000 de lei, în timp ce cele câteva biserici ortodoxe din zonă au primit câteva zeci de mii de lei. Se pune întrebarea: oare care au fost criteriile ce au stat la baza deciziei de a aloca fonduri mai mari către bisericile unitariene, catolice, reformate, evanghelice etc. şi fonduri mai puţin însemnate celor ortodoxe? De asemenea, este şocant să vezi cum un judeţ întreg, cum ar fi Bacău, primeşte doar 100.000 de lei pentru protejarea patrimoniului său, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), de pildă, a primit, de la stat, peste 3.000.000 de lei!!!, iar fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Judeţeană Covasna din municipiul Sfântu-Gheorghe, a primit 1.015.000 de lei!!! Asta în contextul în care Sarmizegetusa Regia a primit 405.000 lei în 7 (şapte) ani!!!
Împărţirea fondurilor pe judeţe este mai mult decât relevantă în ceea ce priveşte discriminarea pe care domnul Kelemen Hunor a manifestat-o în legătură cu patrimoniul naţional. În judeţul Sălaj, de exemplu, cei aproximativ 1.660.000 de lei alocaţi au fost împărţiţi doar între trei biserici reformate. În timp ce vestigiile antice dacice sau romane zac în paragină, reşedinţa Episcopului Unitarian din Cluj-Napoca a primit pentru reabilitare 507.500 de lei. Iată câţi bani au fost alocaţi pentru obiectivele ungureşti, discriminate, nu-i aşa, de către Statul Român. Astfel, în judeţul Covasna au fost alocate următoarele fonduri pentru biserica unitariană din satul Sâncrai - 355.000 lei, biserica reformată din satul Ghidfalău - 355.000 lei, biserica reformată din satul Dobolii de Sus - 355.000 lei, ansamblul bisericii unitariene din comuna Chichiş - 355.000 lei, ansamblul bisericii reformate din satul Calnic, comuna Valea-Crişului - 355.000 lei, ansamblul bisericii reformate din comuna Zăbala - 393.000 lei, biserica reformată Băţanii-Mari - 393.000 lei, conacul Mikes-Szentkereszty, comuna Zagon - 253.750 lei, fostul sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Judeţeană „Bod Peter” Covasna, municipiul Sfântu-Gheorghe - 1.015.000 lei, ansamblul conacului Ferenczy-Boda, satul Filia - 50.000 lei, cetatea Ika, comuna Cernat - 410.000 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfântul Mihail, comuna Lemnia - 400.000 lei. În total, ungurii din judeţul Covasna au primit 5.521.644 lei, pentru că, după cum este vizibil, niciun obiectiv românesc nu a primit nici măcar un leu!!!
În judeţul Harghita, fondurile au fost alocate de Kelemen Hunor astfel: biserica reformată, comuna Ulies - 251.500 lei, castelul Miko, actualul Muzeu Secuiesc al Ciucului - 3.061.180 lei(!!!), ansamblul bisericii unitariene, comuna Darjiu - 1.015.000 lei, ruinele cetăţii Szekely Tamadt, municipiul Odorheiu-Secuiesc - 566.000 lei, Şcoala Generală „Zold Peter” Siculeni - 304.500 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfântul Nicolae, municipiul Gheorgheni - 151.500 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfânta Treime, municipiul Miercurea-Ciuc - 100.000 lei. În total, în judeţul Harghita s-au alocat, tot exclusiv pentru unguri, 5.649.668 lei!!!
Situaţia comparativă pe judeţe în privinţa fondurilor alocate de ministrul Kelemen Hunor prin „Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012” arată în felul următor: Alba - 1.516.345 lei, Argeş - 704.479 lei, Arad - 555.250 lei, Bucureşti - 1.236.298 lei, Bacău - 100.000 lei, Bihor - 706.750 lei, Bistriţa - 1.022.858 lei, Brăila - 101.500 lei, Botoşani - 715.250 lei, Braşov - 2.028.021 lei, Buzău - 697.084 lei, Cluj - 2.706.617 lei, Călăraşi - 300.000 lei, Caraş-Severin - 591.056 lei, Constanţa - 301.500 lei, Covasna - 5.521.644,69 lei, Dâmboviţa - 1.346.806 lei, Dolj - 203.000 lei, Gorj - 931.930 lei, Giurgiu - 1.028.196 lei, Hunedoara - 738.525 lei, Harghita - 5.649.668 lei, Ilfov - 1.307.733 lei, Ialomiţa - 309.575 lei, Iaşi - 5.213.235 lei (Palatul Culturii Iaşi, Piaţa Palat -3.160.000 lei), Mehedinţi - 378.000,00 lei, Maramureş - 2.554.809 lei, Mureş - 1.593.000 lei, Neamţ - 476.867 lei, Olt - 640.025 lei, Prahova - 1.540.552 lei, Sibiu - 1.515.457 lei (10 biserici evanghelice şi două castele ale grofilor maghiari, familiile Apafy şi Bolyai), Sălaj - 1.660.075 lei (toată suma a fost alocată pentru doar trei obiective, anume trei biserici reformate), Satu Mare - 761.250 lei, Suceava - 2.990.299 lei, Tulcea - 406.000 lei, Timiş - 1.471.125 lei, Teleorman - 201.500 lei, Vâlcea - 1.846.562 lei, Vrancea - 351.500 lei, Vaslui - 812.000 lei.
Cifrele prezentate vorbesc de la sine şi dovedesc clar cât de „discriminaţi” sunt ungurii în România şi cât de mare nevoie au de autonomie, ca să n-o ducă atât de „rău” ca acum!
Din documentul numit „Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012”, aprobat de Kelemen Hunor pe 6 februarie 2012, se poate observa că cele mai multe fonduri au mers către Harghita şi Covasna, fiind direcţionate, în mare parte, către reabilitarea unor biserici catolice, reformat sau unitariene.
Nu contestă nimeni că şi aceste obiective aparţin patrimoniului naţional, că trebuie întreţinute şi protejate, dar, în contextul în care cetăţile dacice din Munţii Orăştiei sau curţile domneşti din Suceava şi Curtea de Argeş nu au primit niciun leu, criteriile selecţiei dovedesc clar intenţia de a sabota şi distruge, prin nefinanţare, valorile culturale româneşti. Mare parte dintre obiectivele ce au primit fonduri importante nu sunt încadrate în clasa celor de importanţă naţională, în timp ce vestigiile de clasa A, unele chiar aflate şi în patrimoniul UNESCO, zac în paragină. În acelaşi timp, este frapant faptul că fondurile alocate bisericilor ungureşti au fost, în medie, de peste 150.000-200.000 de lei, în timp ce cele câteva biserici ortodoxe din zonă au primit câteva zeci de mii de lei. Se pune întrebarea: oare care au fost criteriile ce au stat la baza deciziei de a aloca fonduri mai mari către bisericile unitariene, catolice, reformate, evanghelice etc. şi fonduri mai puţin însemnate celor ortodoxe? De asemenea, este şocant să vezi cum un judeţ întreg, cum ar fi Bacău, primeşte doar 100.000 de lei pentru protejarea patrimoniului său, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), de pildă, a primit, de la stat, peste 3.000.000 de lei!!!, iar fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Judeţeană Covasna din municipiul Sfântu-Gheorghe, a primit 1.015.000 de lei!!! Asta în contextul în care Sarmizegetusa Regia a primit 405.000 lei în 7 (şapte) ani!!!
Împărţirea fondurilor pe judeţe este mai mult decât relevantă în ceea ce priveşte discriminarea pe care domnul Kelemen Hunor a manifestat-o în legătură cu patrimoniul naţional. În judeţul Sălaj, de exemplu, cei aproximativ 1.660.000 de lei alocaţi au fost împărţiţi doar între trei biserici reformate. În timp ce vestigiile antice dacice sau romane zac în paragină, reşedinţa Episcopului Unitarian din Cluj-Napoca a primit pentru reabilitare 507.500 de lei. Iată câţi bani au fost alocaţi pentru obiectivele ungureşti, discriminate, nu-i aşa, de către Statul Român. Astfel, în judeţul Covasna au fost alocate următoarele fonduri pentru biserica unitariană din satul Sâncrai - 355.000 lei, biserica reformată din satul Ghidfalău - 355.000 lei, biserica reformată din satul Dobolii de Sus - 355.000 lei, ansamblul bisericii unitariene din comuna Chichiş - 355.000 lei, ansamblul bisericii reformate din satul Calnic, comuna Valea-Crişului - 355.000 lei, ansamblul bisericii reformate din comuna Zăbala - 393.000 lei, biserica reformată Băţanii-Mari - 393.000 lei, conacul Mikes-Szentkereszty, comuna Zagon - 253.750 lei, fostul sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Judeţeană „Bod Peter” Covasna, municipiul Sfântu-Gheorghe - 1.015.000 lei, ansamblul conacului Ferenczy-Boda, satul Filia - 50.000 lei, cetatea Ika, comuna Cernat - 410.000 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfântul Mihail, comuna Lemnia - 400.000 lei. În total, ungurii din judeţul Covasna au primit 5.521.644 lei, pentru că, după cum este vizibil, niciun obiectiv românesc nu a primit nici măcar un leu!!!
În judeţul Harghita, fondurile au fost alocate de Kelemen Hunor astfel: biserica reformată, comuna Ulies - 251.500 lei, castelul Miko, actualul Muzeu Secuiesc al Ciucului - 3.061.180 lei(!!!), ansamblul bisericii unitariene, comuna Darjiu - 1.015.000 lei, ruinele cetăţii Szekely Tamadt, municipiul Odorheiu-Secuiesc - 566.000 lei, Şcoala Generală „Zold Peter” Siculeni - 304.500 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfântul Nicolae, municipiul Gheorgheni - 151.500 lei, ansamblul bisericii romano-catolice Sfânta Treime, municipiul Miercurea-Ciuc - 100.000 lei. În total, în judeţul Harghita s-au alocat, tot exclusiv pentru unguri, 5.649.668 lei!!!
Situaţia comparativă pe judeţe în privinţa fondurilor alocate de ministrul Kelemen Hunor prin „Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012” arată în felul următor: Alba - 1.516.345 lei, Argeş - 704.479 lei, Arad - 555.250 lei, Bucureşti - 1.236.298 lei, Bacău - 100.000 lei, Bihor - 706.750 lei, Bistriţa - 1.022.858 lei, Brăila - 101.500 lei, Botoşani - 715.250 lei, Braşov - 2.028.021 lei, Buzău - 697.084 lei, Cluj - 2.706.617 lei, Călăraşi - 300.000 lei, Caraş-Severin - 591.056 lei, Constanţa - 301.500 lei, Covasna - 5.521.644,69 lei, Dâmboviţa - 1.346.806 lei, Dolj - 203.000 lei, Gorj - 931.930 lei, Giurgiu - 1.028.196 lei, Hunedoara - 738.525 lei, Harghita - 5.649.668 lei, Ilfov - 1.307.733 lei, Ialomiţa - 309.575 lei, Iaşi - 5.213.235 lei (Palatul Culturii Iaşi, Piaţa Palat -3.160.000 lei), Mehedinţi - 378.000,00 lei, Maramureş - 2.554.809 lei, Mureş - 1.593.000 lei, Neamţ - 476.867 lei, Olt - 640.025 lei, Prahova - 1.540.552 lei, Sibiu - 1.515.457 lei (10 biserici evanghelice şi două castele ale grofilor maghiari, familiile Apafy şi Bolyai), Sălaj - 1.660.075 lei (toată suma a fost alocată pentru doar trei obiective, anume trei biserici reformate), Satu Mare - 761.250 lei, Suceava - 2.990.299 lei, Tulcea - 406.000 lei, Timiş - 1.471.125 lei, Teleorman - 201.500 lei, Vâlcea - 1.846.562 lei, Vrancea - 351.500 lei, Vaslui - 812.000 lei.
Cifrele prezentate vorbesc de la sine şi dovedesc clar cât de „discriminaţi” sunt ungurii în România şi cât de mare nevoie au de autonomie, ca să n-o ducă atât de „rău” ca acum!
Categorie:
Aparut in :