Autor:
După cum era de aşteptat, sărbătorirea Zilei Naţionale a României la 1 Decembrie, după 95 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, prin actul semnat în Sala Unirii a Cetăţii din Alba-Iulia, la 1 Decembrie 1918, a cuprins în efervescenţă tricoloră întreaga ţară. Am ales ca în anul acesta să particip, alături de o delegaţie a filialei Târgu-Mureş a Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, condusă de preşedintele Ioan Berţa, la manifestările dedicate sărbătorii Marii Uniri de la Alba-Iulia. Deplasarea s-a efectuat cu un microbuz ce a pornit la drum din faţa Primăriei municipiului Târgu-Mureş, câteva minute după ora 7 a dimineţii de duminică, 1 decembrie 2013. O dimineaţă rece, aproape geroasă. În căldura din interiorul mijlocului de transport, involuntar, te încearcă unele gânduri: Cum a fost vremea în urmă cu 95 de ani? Ce au simţit acei români care au venit la Alba-Iulia din toate colţurile ţării? Dar cel mai pronunţat gând ce a pus stăpânire pe mine de multă vreme, a fost să aflu un răspuns la întrebarea: De ce municipiul Alba-Iulia nu a devenit metropola Transilvaniei? Date fiind evenimentele de importanţă istorică covârşitoare, de care este legat acest municipiu, în mod normal, Alba-Iulia de la 1918 încoace ar fi trebuit să fie locul de pelerinaj al românilor şi metropola Transilvaniei. Dar nu a fost aşa. De ce nu a fost aşa? La această întrebare mi-a răspuns, într-un fel, un redutabil profesor de istorie. Se pare că datorită celor ce ne-au guvernat ţara până acum, români amestecaţi cu evrei şi unguri, care nu doreau să se întâmple acest lucru. Printr-o politică subtilă, au lăsat municipiul Alba-Iulia pe banca de rezerve… Dar asta nu înseamnă ca măcar dreptul de a deveni capitală de regiune să nu i se acorde acum. Este un drept pe deplin justificat.
După ora 8, răsare şi soarele, timid. Se ridică pe bolta cerească şi parcă dă onorul şi binecuvântarea tuturor românilor, la începutul binecuvântatei zile.
Ajungem în Alba-Iulia, la locul de desfăşurare a manifestărilor sărbătorii Zilei Naţionale a României, în Cetatea Alba Carolina. O cetate recent restaurată, cu fonduri europene de peste 15 milioane euro. În momentul sosirii delegaţiei mureşene se desfăşura o Sfântă Liturghie în Catedrala Întregirii. Delegaţia mureşeană a Societăţii „Avram Iancu” Târgu-Mureş a depus, mai întâi, o coroană la statuia lui Avram Iancu. După slujba religioasă şi onorurile militare, s-au depus coroane de flori din partea oficialităţilor centrale, judeţene şi locale, cât şi din partea primăriilor oraşelor înfrăţite cu Alba-Iulia, inclusiv cele din Bulgaria şi Croaţia. Au depus coroane organizaţii cultural-patriotice, iar în cele din urmă partidele politice. Dintre lideri, am remarcat prezenţa lui Dan Diaconescu şi a fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi participarea delegaţiei UDMR la depunerea de coroane, organizaţie care la Târgu-Mureş a absentat nemotivat în ultimii ani, explicând că semnificaţia zilei de 1 Decembrie pentru unguri este una foarte sumbră. Ei să fie trişti, e treaba lor! Am remarcat entuziasmul cu care au fost huiduiţi reprezentanţii partidelor, fie ai celor de la putere, fie ai celor ce aspiră la putere. O manifestare nepotrivită momentului. În continuare, în faţa Muzeului Unirii, au fost rostite alocuţiuni de către primarul municipiului Alba-Iulia, Mircea Hava, şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
Să urmărim cele spuse de primarul Capitalei celui de-al doilea stat românesc, Dorin Chirtoacă: „La mulţi ani de la Chişinău! La mulţi ani şi într-un ceas bun, pentru ca idealul neamului românesc să fie împlinit în secolul XXI. Consider că reîntregirea neamului nostru devine obiectivul secolului XXI pentru români. Două mii de ani ne-am clădit istoria. Aici, la Alba-Iulia, s-a clădit, piatră cu piatră, de la geto-daci, de la Castrul Roman, de la Cetatea Carolina şi Catedrala Întregirii Neamului şi până în ziua de astăzi. Două mii de ani a fost greu să stăm la intersecţia imperiilor care au venit peste noi. Ce am reuşit, a fost să rezistăm. Din păcate, am fost şi despărţiţi, fără voia noastră, în 1812, în 1940. Acum, de aproape 20 de ani, România a păşit pe un drum cu sens unic spre Europa. În ’93 a semnat acordul de asociere. Acum, după 17 ani, Republica Moldova păşeşte pe acelaşi drum cu sens unic spre Europa. În cadrul Europei trebuie să ne întâlnim din nou. Nu putem merge în Europa cu identitatea pe care ne-au atribuit-o Stalin şi cu Beria, care, după aceea ne-au dus în Siberia. Putem merge în Europa demnităţii şi în Europa prosperităţii. Or, identitatea celor de dincolo de Prut este una românească şi o ştie toată lumea. Dar cei care nu au curaj, nu vor s-o mai spună astăzi. Însă, la sărbătoarea Unirii mă întreb: cât suntem de uniţi cu adevărat? Ce ar fi spus Mihai Viteazul văzându-ne atât de uniţi la huiduieli? Huiduită e şi puterea, huiduită e şi opoziţia. Poate de asta ne-a şi fost greu, timp de 2000 de ani, pentru că şi de Ziua Naţională, în loc să punem în valoare ce-i mai bun, încercăm să ne dăm cu stându-n dreptul. Din această cauză am pătimit şi până acum. Dacă vrem să ajungem să fim respectaţi în Europa, fie şi prin rotaţie, cum o fi, dar trebuie să învăţăm să mergem numai înainte. Mesajul nostru este următorul: «La Mulţi Ani şi Unitate! Într-o zi va fi dreptate! La Mulţi Ani şi fiţi pe pace! Din sânge, apă nu se face! La Mulţi Ani, România! La mulţi ani tuturor românilor şi unitate până la capăt!»”.
Momentul următor a fost deosebit de emoţionant: prezentarea soliilor cetăţilor Sucevei, Târgoviştei şi Craiovei. Apoi s-a trecut în Sala Unirii, unde Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, şi Vladimir Calmîc, vicepreşedintele Raionului Cahul, au semnat o înţelegere de cooperare între cele două unităţi administrativ-teritoriale.
Sărbătoarea Zilei Naţionale a României a continuat în Cetate cu o serbare câmpenească. Pe scena ridicată în Piaţa Cetăţii au evoluat cântăreţi şi dansatori, în Şanţurile Cetăţii s-a desfăşurat a 45-a ediţie a Crosului Unirii. Între Poarta III şi IV a fost întins un Drapel Tricolor lung de 400 de metri, cu o suprafaţă de 1400 de metri pătraţi. Alba-Iulia a fost un oraş împodobit în roşu, galben şi albastru. După datele oficiale: 3.500 mp de drapel tricolor, 2000 de seturi de fulare şi căciuli tricolore, 2000 de steguleţe tricolore, 2000 de steguleţe tricolore pentru maşini, 500 de umbrele tricolore, 400 de torţe cu flăcări tricolore, 9 reflectoare de mare putere cu lumini tricolore, 1000 de artificii cu efecte pirotehnice tricolore şi 200 de artişti de scenă. O sărbătoare în adevărtul sens al cuvântului. Să nu uităm, însă, nici de iahnia de fasole cu cârnaţi fripţi, felia de pâine şi paharul cu vin oferite gratuit de oficialităţi. Fie ca să ne bată mereu în piept inima asemenea celor ce în 1918, la 1 Decembrie, au înfăptuit Unirea României. Atunci, harta României avea o cu totul altă configuraţie. Dar lăcomia duşmanilor uneori este de nestăvilit…
După ora 8, răsare şi soarele, timid. Se ridică pe bolta cerească şi parcă dă onorul şi binecuvântarea tuturor românilor, la începutul binecuvântatei zile.
Ajungem în Alba-Iulia, la locul de desfăşurare a manifestărilor sărbătorii Zilei Naţionale a României, în Cetatea Alba Carolina. O cetate recent restaurată, cu fonduri europene de peste 15 milioane euro. În momentul sosirii delegaţiei mureşene se desfăşura o Sfântă Liturghie în Catedrala Întregirii. Delegaţia mureşeană a Societăţii „Avram Iancu” Târgu-Mureş a depus, mai întâi, o coroană la statuia lui Avram Iancu. După slujba religioasă şi onorurile militare, s-au depus coroane de flori din partea oficialităţilor centrale, judeţene şi locale, cât şi din partea primăriilor oraşelor înfrăţite cu Alba-Iulia, inclusiv cele din Bulgaria şi Croaţia. Au depus coroane organizaţii cultural-patriotice, iar în cele din urmă partidele politice. Dintre lideri, am remarcat prezenţa lui Dan Diaconescu şi a fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi participarea delegaţiei UDMR la depunerea de coroane, organizaţie care la Târgu-Mureş a absentat nemotivat în ultimii ani, explicând că semnificaţia zilei de 1 Decembrie pentru unguri este una foarte sumbră. Ei să fie trişti, e treaba lor! Am remarcat entuziasmul cu care au fost huiduiţi reprezentanţii partidelor, fie ai celor de la putere, fie ai celor ce aspiră la putere. O manifestare nepotrivită momentului. În continuare, în faţa Muzeului Unirii, au fost rostite alocuţiuni de către primarul municipiului Alba-Iulia, Mircea Hava, şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.
Să urmărim cele spuse de primarul Capitalei celui de-al doilea stat românesc, Dorin Chirtoacă: „La mulţi ani de la Chişinău! La mulţi ani şi într-un ceas bun, pentru ca idealul neamului românesc să fie împlinit în secolul XXI. Consider că reîntregirea neamului nostru devine obiectivul secolului XXI pentru români. Două mii de ani ne-am clădit istoria. Aici, la Alba-Iulia, s-a clădit, piatră cu piatră, de la geto-daci, de la Castrul Roman, de la Cetatea Carolina şi Catedrala Întregirii Neamului şi până în ziua de astăzi. Două mii de ani a fost greu să stăm la intersecţia imperiilor care au venit peste noi. Ce am reuşit, a fost să rezistăm. Din păcate, am fost şi despărţiţi, fără voia noastră, în 1812, în 1940. Acum, de aproape 20 de ani, România a păşit pe un drum cu sens unic spre Europa. În ’93 a semnat acordul de asociere. Acum, după 17 ani, Republica Moldova păşeşte pe acelaşi drum cu sens unic spre Europa. În cadrul Europei trebuie să ne întâlnim din nou. Nu putem merge în Europa cu identitatea pe care ne-au atribuit-o Stalin şi cu Beria, care, după aceea ne-au dus în Siberia. Putem merge în Europa demnităţii şi în Europa prosperităţii. Or, identitatea celor de dincolo de Prut este una românească şi o ştie toată lumea. Dar cei care nu au curaj, nu vor s-o mai spună astăzi. Însă, la sărbătoarea Unirii mă întreb: cât suntem de uniţi cu adevărat? Ce ar fi spus Mihai Viteazul văzându-ne atât de uniţi la huiduieli? Huiduită e şi puterea, huiduită e şi opoziţia. Poate de asta ne-a şi fost greu, timp de 2000 de ani, pentru că şi de Ziua Naţională, în loc să punem în valoare ce-i mai bun, încercăm să ne dăm cu stându-n dreptul. Din această cauză am pătimit şi până acum. Dacă vrem să ajungem să fim respectaţi în Europa, fie şi prin rotaţie, cum o fi, dar trebuie să învăţăm să mergem numai înainte. Mesajul nostru este următorul: «La Mulţi Ani şi Unitate! Într-o zi va fi dreptate! La Mulţi Ani şi fiţi pe pace! Din sânge, apă nu se face! La Mulţi Ani, România! La mulţi ani tuturor românilor şi unitate până la capăt!»”.
Momentul următor a fost deosebit de emoţionant: prezentarea soliilor cetăţilor Sucevei, Târgoviştei şi Craiovei. Apoi s-a trecut în Sala Unirii, unde Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, şi Vladimir Calmîc, vicepreşedintele Raionului Cahul, au semnat o înţelegere de cooperare între cele două unităţi administrativ-teritoriale.
Sărbătoarea Zilei Naţionale a României a continuat în Cetate cu o serbare câmpenească. Pe scena ridicată în Piaţa Cetăţii au evoluat cântăreţi şi dansatori, în Şanţurile Cetăţii s-a desfăşurat a 45-a ediţie a Crosului Unirii. Între Poarta III şi IV a fost întins un Drapel Tricolor lung de 400 de metri, cu o suprafaţă de 1400 de metri pătraţi. Alba-Iulia a fost un oraş împodobit în roşu, galben şi albastru. După datele oficiale: 3.500 mp de drapel tricolor, 2000 de seturi de fulare şi căciuli tricolore, 2000 de steguleţe tricolore, 2000 de steguleţe tricolore pentru maşini, 500 de umbrele tricolore, 400 de torţe cu flăcări tricolore, 9 reflectoare de mare putere cu lumini tricolore, 1000 de artificii cu efecte pirotehnice tricolore şi 200 de artişti de scenă. O sărbătoare în adevărtul sens al cuvântului. Să nu uităm, însă, nici de iahnia de fasole cu cârnaţi fripţi, felia de pâine şi paharul cu vin oferite gratuit de oficialităţi. Fie ca să ne bată mereu în piept inima asemenea celor ce în 1918, la 1 Decembrie, au înfăptuit Unirea României. Atunci, harta României avea o cu totul altă configuraţie. Dar lăcomia duşmanilor uneori este de nestăvilit…
Categorie:
Aparut in :