Curtea Constituţională a României (CCR) a încheiat duminică, 16 februarie a.c., analizarea proiectului de modificare a Constituţiei, decizia urmând a fi transmisă Parlamentului, care trebuie să ţină cont de observaţiile făcute. Urmează o nouă rundă de dezbateri, iar după votul din Parlament, proiectul se va întoarce la CCR, care se va pronunţa, avizul său fiind obligatoriu. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a precizat că magistraţii au făcut o serie de recomandări pe marginea noilor propuneri de prevederi de care parlamentarii trebuie să ţină seamă. În caz contrar, „se riscă să apară o Constituţie defectă”. „Sper că vorbim între oameni civilizaţi, cu mintea la purtător”, a concluzionat Zegrean. Curtea Constituţională a identificat 26 de articole neconstituţionale în proiectul noii Constituţii elaborat de Comisia parlamentară condusă de Crin Antonescu. În acelaşi timp, Curtea Constituţională a solicitat Parlamentului eliminarea a 15 modificări propuse pentru noua Constituţie şi reformularea altor 29 de modificări din proiect. Judecătorii au cerut Parlamentului şi reordonarea aliniatelor în alte 5 articole din proiectul noii Legi fundamentale a României.
În cazul unora dintre prevederi, Curtea Constituţională a cerut în majoritatea lor eliminarea. Pentru unele s-a votat eliminarea în unanimitatea membrilor Curţii, iar aletele au fost declarate a fi neconstituţionale. În ceea ce priveşte articolele introduse pe furiş de UDMR şi aprobate de către stimabilul prezidenţiabil Crin Antonescu, în calitate de preşedinte al Comisiei de Revizuire a Constituţiei, CCR a considerat că trei dintre aceste sunt neconstituţionale, şi anume: Art.3` - „Prin lege organică se pot recunoaşte zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor”, Art. 6 (1¹) - „Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor” şi Art. 12 (4¹) - „Minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă”. Un alt articol considerat important de către UDMR, şi anume Art. 1 (11) - „România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale” a fost propus spre eliminare cu votul majorităţii membrilor Curţii Constituţionale.
Perfidia UDMR
Discursul şi poziţia UDMR referitoare la porpunerile de modificare a Constituţiei stau sub acelaşi semn al perfidiei şi limbajului dublu. Dacă în declaraţiile oferite presei de limba română UDMR îşi muşcă buzele pentru a nu i se vedea rânjetul de plăcere, în presa de limbă ungurească, UDMR îşi arată adevarata faţă. Astfel, pentru presa de limba română, liderii UDMR declară inert că varianta de modificare propusă este benefică pentru că „este necesară modernizarea României, adaptarea Constituţiei la noile realităţi euro-atlantice” şi „înseamnă şi un pas important în ceea ce priveşte identitatea naţională”, în presa ungurească declaraţiile sunt rotunde, complete, cu subiect şi predicat, prin care se spune răspicat că noua constituţie va însemna „îndeplinirea tuturor aspiraţiilor de autonomie şi autodeterminare ale maghiarimii”, „înfăptuirea autoguvernării dorite de comunitatea maghiară” şi „recunoaşterea limbii maghiare ca limbă oficială”. Totuşi, entuziasmul UDMR a mai scăzut după decizia Curţii Constituţionale, care a propus scoaterea din proiectul viitoarei constituţii a celor patru prevederi propuse de UDMR. Pentru a nu stârni vâlvă şi a atrage şi mai mult atenţia opiniei publice asupra acestor articole extrem de periculoase pentru România, udemeriştii s-au abţinut de la a face declaraţii explicite pentru presa de limbă română, afirmând doar că, din punctul de vedere al uniunii, Curtea Constituţională şi-ar fi „depăşit un pic atribuţiunile”. În schimb, presa de limba maghiară relatează pe larg declaraţii liderilor UDMR, care nu se sfiesc să afirme că respingerea amendamentelor care privesc interesele ungurimii reprezintă un „atac la adresa maghiarimii” şi îndeamnă la „continuarea luptei pentru autonomie şi autodeterminare” chiar şi în eventualitatea respingerii acestor prevederi.
Urmează să vedem care va fi rezultatul dezbaterilor din Parlament, iar în cazul în care se va propune românilor spre validare, prin referendum, un proiect de Constituţie care va cuprinde aceste articole nefaste, ce pot duce chiar la dezmembrarea României, „Condeiul ardelean” îşi va continua campania sa de propagandă pentru boicotarea noii Constituţii, pentru ca aceasta să nu obţină girul populaţiei. Aşa cum, de altfel, ar trebui să procedeze toate canalele mass-media de bună-credinţă românească din această Ţară.