În urmă cu 17 ani, prima ediţie a Zilelor „Miron Cristea” era inaugurată prin deschiderea festivă a unor lăcaşuri de cultură şi civilizaţie, Muzeului Etnografic al oraşului Topliţa şi Camera Memorială „Miron Cristea” din cadrul Muzeului Mănăstirii „Sfântului Ilie”. Era 17 iulie, o zi de vineri a anului 1998, când primarul de atunci al oraşului Topliţa, actualul ministru al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, deschidea, prin cuvântul său „Patriarhul Miron Cristea şi meleagurile natale”, ceea ce atunci încerca a pune istoricii, muzeografii, arhiviştii şi oamenii de cultură harghiteni şi din oraşul Topliţa pe harta cercetării istorico-spirituale şi culturale româneşti. Din cei 38 de cercetători şi oameni de cultură participanţi la prima ediţie, 27 proveneau din ţară, îndeosebi din centrele universitare Bucureşti şi Târgu-Mureş, trei veneau de la Chişinău şi opt erau din judeţul gazdă, din care şase din Topliţa. Obiectivele principale ale cercetării ştiinţifice se preconizau a fi axate, desigur, pe studierea vieţii şi activităţii Patriarhului Dr. Miron Cristea, personalitate a Bisericii străbune, a istoriei naţionale, a culturii româneşti şi pe investigarea ştiinţifică a Văii Superioare a Mureşului, străveche vatră de istorie şi credinţei străbune. Au trecut de atunci 16 ani. Uitându-ne pe programele ediţiilor desfăşurate, putem constata că de la prima ediţie până la cea recent desfăşurată, Zilele „Miron Cristea” au evoluat la toate capitolele: numărul participanţilor a crescut, în medie la 50 de personalităţi pe ediţie; valoarea comunicărilor ştiinţifice, a studiilor şi cercetărilor a fost recunoscută de lumea ştiinţifică şi au apărut publicate în numeroase reviste de specialitate din ţară şi Republica Moldova, dar şi, începând din anul 2007, în paginile revistei „Sangidava”, aflată astăzi la volumul cu numărul opt; aria de participare a invitaţilor la sesiunile ştiinţifice s-a extins la nivelul tuturor centrelor universitare din ţară - Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Ploieşti, Arad, Sibiu, Bacău, Buzău, Baia-Mare, Constanţa, cât şi a unor localităţi mai mici, dar în care-şi desfăşoară activitatea cercetători valoroşi - Gura-Humorului, Vatra-Dornei, Sfântu-Gheorghe, Năsăud, Miercurea-Ciuc, Blaj, Reghin, Gherla, Vama-Buzăului, Vâlcele, Subcetate; tematicile dezbătute în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice, numită de la ediţia a V-a „Istorie, cultură şi civilizaţie românească”, cu participare naţională şi internaţională (Polonia, Republica Moldova), s-a diversificat, numărul secţiunilor de comunicări crescând la trei sau chiar patru; varietatea manifestărilor spiritual-culturale şi ştiinţifice a crescut calitativ şi cantitativ, invitaţii beneficiind de spectacole folclorice sau de muzică uşoară românească, audiţii de muzică clasică, vernisarea unor expoziţii etnografice, icoane pe sticlă, foto-documentare, tematice sau de artă plastică, dezvelirea unor monumente sau busturi ale unor personalităţi precum poetul Grigore Vieru, cetăţean de onoare al municipiului Topliţa. S-au diversificat şi activităţile ştiinţifice prin introducerea unor comunicări de interes general sau aniversar în plen, simpozioane sau mese rotunde tematice, numeroase lansări de carte. Credem că este semnificativ în acest sens numărul cărţilor, prevăzute în programul celor 17 ediţii, lansate cu aceste ocazii - peste 350 -, dar la fiecare ediţie numărul real al lansărilor a depăşit cu mult pe cel prevăzut în program. Numai la această ultimă ediţie cele 18 lansări şi prezentări de carte s-au transformat în peste 30. De asemenea, nu a lipsit latura educativ-istorică şi patriotică a manifestărilor - vizite la obiectivele cultural-istorice ale oraşului şi împrejurimilor sale, la Mănăstirea Doamnei, Mănăstirea „Sfântul Ilie” şi muzeul acesteia, Schitul Gura Izvorului, Bisericuţa de lemn „Sfântul Nicolae” din Bilbor, Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Naţională de la Gura Secului, cimitirele eroilor din zona topliţeană, dezvelirea monumentului Lupei Capitolina din Topliţa. Mai trebuie să adăugăm la aceste manifestări pe cele spirituale, ţinute cu sfinţenie la fiecare ediţie, în principal slujba de pomenire de la bustul Patriarhului Miron Cristea şi hramul Mănăstirii „Sfântul Ilie”, ctitorie a primului Patriarh al României, fiul acestor meleaguri. Nu putem încheia această sumară trecere în revistă fără a aminti de personalităţile care au onorat manifestările de la Topliţa de-a lungul celor XVII ediţii, majoritatea doctori în ştiinţe, cercetători şi oameni de cultură recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional: Ioana Cristache-Panait, Maria Cobianu-Băcanu, Elena Băcanu, Valentin Borda, Alexandru şi Rodica Porţeanu, Dumitru Stavarache, Alin Spânu, Ion Giurcă, Liliana Trofin, Aurel Pentelescu, Gavril Preda, Virgil Z. Teodorescu, Gavriil Preda, din Bucureşti; Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Lazăr Lădariu, Liviu şi Mariana Boar, Cornel Sigmirean, Dimitrie Poptămaş, Ioan Ranca, Florin Bengean, Constantin Bogoşel, Ioan Roman, Nicolae Balint, Traian Duşa, Ana Hancu, Elena Mihu, Valer Vodă, Virgil Pană, Ilarie Gheorghe Opriş, Dorel Marc, Ioan-Eugen Man, Beatrice-Melandolina Dobozi, Ioan Eugen Man, din Târgu-Mureş; Ilie Şandru, Aurelian Antal, Zorel Suciu, Costel Lazăr, Mircea Duşa, Viorica Lazăr, din Topliţa; Ion Agrigoroaiei, Ioan Morar, Constantin Moţincat, Florin Ţuscanu, Vilică Munteanu, Ştefan Vodă, Constantin C. Gomboş, Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Constantin Mustaţă, Nicolae Bucur, Ana şi Doru Dobreanu, Doina Dobreanu, Traian Chindea, Constantin şi Sandra Hîrlav Maistorovici, Pamfil şi Maria Bilţiu, Corina Sporea-Bărăgan, Adrian Deheleanu, Ilie Frandeş şi mulţi alţii din întreaga ţară. Un important loc în pleiada specialiştilor şi cercetătorilor participanţi la Zilele „Miron Cristea” îl deţin fraţii noştri de la Chişinău, care, în unele cazuri, în condiţii de restrişte, au reuşit să participe cu studii inedite, de o deosebită valoare ştiinţifică, la manifestările topliţene, dintre care ne face deosebita plăcere să enumerăm pe Ion Negrei, Ana Bantoş, Alecu Mocanu, Valentin Ciobanu, Alexandru Bantoş, Ion Varta, Anton Grăjdieru, Dragoş Mocanu, Lilia Cătărău, Alexandru Magoia, Mariana Iuliana Roşca, Aurelia Paşcan, Ion Beşcheriu, nucleu completat fericit de academicianul luptător bucovinean pe baricadele renaşterii naţionale româneşti Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi.
Parastasul lui Miron Cristea, în debutul manifestărilor
Actuala ediţie a debutat cu ceremonialul Parastasului la bustul Patriarhului Miron Cristea din Parcul Central al municipiului, ţinut de un sobor de preoţi în frunte cu IPS Ioan al Munţilor cu prilejul comemorării, în acest an, a 75 de ani de la trecerea la cele veşnice. Deschiderea festivă a celei de-a XVII-a ediţii s-a desfăşurat în frumoasa sală de spectacole a Casei de Cultură Municipale, unde IPS Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, şi primarul municipiului Topliţa, ing. Stelu Platon, au urat un bun venit celor peste 80 de participanţi şi succes Sesiunii Internaţionale de Comunicări Ştiinţifice. Sub conducerea IPS Ioan, moderator maestru şi de spirit, au urmat cuvântările şi discuţiile în plen. Au conferenţiat distinşii cercetători: dr. Maria Cobianu-Băcanu, care a susţinut studiul „Patriarhul Miron Cristea promotor al unităţii culturii române”; dr. Alexandru Porţeanu, cu tema „Românii din Transilvania în primăvara anului 1914. O premoniţie a Episcopului Miron Cristea” şi prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, cu suscitanta şi de actualitatea temă „Despre retrocedarea averilor mănăstireşti în Transilvania”. După o scurtă pauză, a urmat lansarea şi prezentarea celor mai recente apariţii editoriale. Desigur, s-a început cu volumul scris de majoritatea participanţilor la sesiunea de comunicări ştiinţifice, revista „Sangidava” 2 (VIII) Serie Nouă, care valorifică 45 dintre comunicările susţinute la actuala ediţie a Zilelor „Miron Cristea”. Ajunsă la al VIII-lea volum, revista, în totalitatea sa, cuprinde în cele 3.787 de pagini 452 de studii şi articole (din cele aproximativ 850 susţinute la sesiunile de comunicări ştiinţifice), reprezentând 53 la sută din totalul comunicărilor, elaborate de peste 200 de cercetători şi oameni de cultură şi spiritualitate românească, care-şi aduc astfel aportul la cunoaşterea adevărului istoric, a oamenilor şi faptelor lor din această străveche vatră românească situată în estul transilvan, de către lumea ştiinţifică, de guvernanţi şi, mai ales, de masa locuitorilor de pe aceste meleaguri. Revista este benefică şi stimulatorie şi pentru cercetătorii care-şi văd astfel rodul cercetării de peste an, aduse la cunoştinţa publicului şi a celor interesaţi. Prin publicarea studiilor întreprinse în întregul spaţiu românesc ale cercetătorilor din întreaga ţară, ceea ce-i conferă revistei o dimensiune naţională, Topliţa se înscrie atât pe harta cercetării istorico-spirituale şi culturale româneşti, cât şi în circuitul manifestărilor culturale şi ştiinţifice de prestigiu naţional, chiar internaţional, prin contribuţia celor din Republica Moldova, Ucraina şi Polonia. Dintre cele peste 30 de volume lansate au trezit un mare interes în rândul participanţilor titlurile: „Infinitul de cobalt - interviuri cu Aurelian Antal” din seria „Eminescu Nestins”, de Elena Condrei; „Defileul Mureşului, Studiu de Geografie Umană”, de George-Bogdan Tofan; „Sângeorgiu de Mureş. Septembrie 1940 - septembrie 1944”, de Ilarie Gheorghe Opriş, Constantin Bogoşel; „Lucrarea Sfinţirii”, de Pr. Emil Pop şi prof. Valeria Pop; „Topliţa Română - istoria unui municipiu”, de ing. Adrian Moisoiu; „Despărţământul Topliţa al ASTREI (1927-1940)”, de Laura Giura şi Dumitru Ţepeluş; „Sens giratoriu”, „Poeme verzi pe pereţi” şi revista „Vatra Veche”, nr. 66/2014, de Nicolae Băciuţ; „Turişti prin Australia”, de Michael Băietu-Cuţui; „Gălăuţaşul şi gălăuţenii de altădată”, de Ioan Dobreanu; „Cruci şi obiecte de cult religios de la Biserica de lemn din Bilbor”, de Pamfil Bilţiu; „Valea Casăului”, vol. III: „Cultura materială şi istoria aşezărilor”, de Pamfil Bilţiu, Maria Şerba, Maria Bilţiu; Revista „Familia Română” - o publicaţie pentru solidaritatea românilor de pretutindeni”, prezentată de redactorul-şef dr. Teodor Ardelean; „Dascăli mureşeni - 200 de biografii - vol. VII”, de Dorin Borda, Ilarie Gheorghe Opriş, Simion Bui; volumul omagial „Lazăr Lădariu la 75 de ani” din colecţia „Profesioniştii noştri” vol. XII, îngrijit de Florin Bengean şi Ioan Lăcătuşu, şi altele.
Expozeurile ştiinţifice, în linie dreaptă
După masa de prânz a avut loc vernisarea Compoziţiei plastice din ceramică „Avatar” ale cărei semnificaţii au fost prezentate de autorii săi, Maria şi Aurelian Antal, cel din urmă fiind şi autorul bustului poetului Grigore Vieru, aşezat pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central al Topliţei, după care s-a desfăşurat Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice organizată pe trei secţiuni: a I-a, „Miron Cristea - Patriarhul reîntregirii neamului”; a II-a, „Istorie bisericească” şi a III-a, „Istorie. Cultură. Civilizaţie”. Fiecare dintre moderatorii secţiunilor au remarcat studiile susţinute de cercetători prin ineditul, obiectivitatea, valoarea informaţională, contribuţia la istoria locală şi naţională a românilor. În acest sens, au fost remarcate la secţiunea a I-a, moderată de prof. univ. dr. Ion Giurcă, studiile: „Patriarhul Miron Cristea, promotor al unităţii culturii româneşti”, de Ana Bantoş; „Miron Cristea, Patriarhul reîntregirii neamului”, de Ilie Şandru; „Patriarhul Miron Cristea, păstrător al unităţii neamului”, de Alexandru Bantoş; „Nicolae Iorga despre Miron Cristea”, de Ioan Lăcătuşu; „Casa natală a Patriarhului Miron Cristea între familie şi autorităţi. Documente inedite”, de Alin Spânu; „Miron Cristea şi valorificarea patrimoniului folcloric şi etnografic”, de Pamfil şi Maria Bilţiu. La acestea putem adăuga interesantul studiu al moderatorului Ion Giurcă intitulat „Relaţiile româno-polone în perioada guvernării lui Miron Cristea”. La secţiunea a II-a, moderată de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei şi conf. univ. dr. Liliana Trofin, au fost scoase în evidenţă comunicările: „Mitropolitul Pimen Georgescu şi Războiul pentru Întregirea Neamului”, de Gavriil Preda; „Biserica Ortodoxă din Vama-Buzăului împlinind misiunea sfântă în slujba neamului”, de Corina Sporea-Bărăgan; „Episcopul Emilian Antal, un destin frustrat şi neîmplinit”, susţinut de Traian Chindea; „Episcopul topliţean Emilian Antal sub lupa autorităţilor comuniste”, de Beatrice-Melandolina Dobozi; „Noi date privitoare la viaţa protopopului Ştefan Rusu, ctitorul catedralei din Târgu-Mureş”, de Ioan-Eugen Man; „O pagină de zidire naţională şi bisericească: înfiinţarea Mitropoliei Basarabiei”, de Ion Negrei; „Toader Sabău (Uşurelu), ctitor al Mănăstirii Curchi din Moldova”, de Ilarie Gheorghe Opriş; „Contribuţia împăratului Constantin cel Mare la dezvoltarea vieţii materiale şi spirituale în spaţiul danubiano-pontic”, de Ştefan Vodă. Ca participant la această secţiune, ţin să remarc şi deosebita valoare ştiinţifică a studiilor celor doi moderatori, care din modestie nu au vrut să le evidenţieze: „Regimul cultelor în România interbelică”, de Ion Agrigoroaiei, şi „Pe urmele pelerinilor români la Locurile Sfinte”, de Liliana Trofin. La cea de-a III-a secţiune, moderatorii prof. Vilică Munteanu şi prof. dr. Liviu Boar, au remarcat contribuţiile originale şi inedite aduse de majoritatea lucrărilor susţinute, motiv pentru care le voi reda în ordinea susţinerii lor: „Sfinţii martiri Brâncoveni”, de Florin Bengean; „Resuscitarea unui fals: Casa Memorială „Mihai Eminescu” la Deda”, de Nicolae Băciuţ; „Consideraţii documentare ale istoriei Bilborului în secolul XIX”, de Liviu Boar; „Arta plastică în Târgul Mureşului interbelic”, de Constantin Bogoşel; „Putere şi responsabilitate”, de Elena Cobianu; „Românii din ţară, românii din alte ţări”, de Michael Băietu-Cuţui; „Situaţia Banatului la sfârşitul Primului Război Mondial”, de Adrian Deheleanu; „Momente din lupta anticomunistă pe Mureşul Superior”, de Ilie Frandăş; „Românii în perspectivă istorică şi confesională în viziunea sociologului Dan Dungaciu”, de Stelian Gomboş; „Satul în imaginarul colectiv, individual şi literar. Un studiu de caz: Gălăuţaş (Harghita)”, de Dorel Marc; „Constantin Brâncoveanu, model de dăruire”, de Ioan Morar; „Personalităţi transilvănene în medalistică”, de Vilică Munteanu; „Corespondenţa dintre Vasile Netea şi Valeriu Niţu”, de Dimitrie Poptămaş; „Sisteme defensive ale satelor de culme în zona Topliţei”, de Zorel Suciu; „Un eveniment naţional lăudabil: 10 ani de la apariţia revistei Pro Memoria”, de Valer V. Vodă. Am ţinut să redau titlurile majorităţii comunicărilor pentru a se constata varietatea tematicii şi preocupările participanţilor la Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice desfăşurată, recent, la Topliţa, mai exact în perioada 17-20 iulie 2014. Toate titlurile enunţate în acest articol se regăsesc între cele 45 de studii apărute în revista „Sangidava 2 (VIII)”/2014.
Excursie documentară „Din Valea Mureşului în Valea Bistricioarei”
Cea de-a doua zi, dedicată primului Patriarh al României, s-a desfăşurat sub forma unei excursii documentare având ca tematică geografică „Din Valea Mureşului în Valea Bistricioarei”, dar ca obiective istorico-economice şi spiritual-patriotice vizitarea Monumentului-mausoleu de la Topliţa - Gura Secului, cimitirelor eroilor din Capul Corbului şi Tulgheş, toate datând din Marele Război de Întregire Naţională, a bisericilor ortodoxe din Borsec - ridicată pe locul în care s-a aflat Biserica ctitorită de Miron Cristea în perioada interbelică (1936) şi dărâmată de unguri în 1941 -, Capul Corbului, unde se află catapeteasma Bisericii lui Miron Cristea din Borsec, şi a Bisericii de lemn, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, monument istoric - 1828 - din Tulgheş. O excursie instructivă şi benefică pentru cei care, ajunşi la o vârstă mai înaintată, se mişcă mai puţin. O bună impresie a făcut vizitatorilor, în primul rând, „ghidul” Ilie Şandru, la toate obiectivele istorice vizitate. Apoi, Pr. Nicolae Ciupudean, de la Borsec, a dat cu multă amabilitate informaţiile solicitate de vizitatori. La Tulgheş, Pr. Vasile Şuteu a dat detalii privind viaţa religioasă şi arhitectura, mai puţin ortodoxă, a Bisericii Ortodoxe, dar şi a Bisericii de lemn din aceeaşi localitate. De aceiaşi politeţe şi ospitalitate ne-am bucurat şi la „Stâna Haiducilor” din Corbu, unde am servit un excelent meniu de prânz.
IPS Ioan, decorat cu cea mai înaltă distincţie a Armatei de ministrul Mircea Duşa
Cea de-a treia zi, ca de obicei, invitaţii, alături de peste o mie cinci sute de pelerini, au participat la hramul Mănăstirii „Sfântul Ilie”, mănăstire ctitorită de Patriarhul Miron Cristea, unde s-au aniversat şi 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi de la întronarea în scaunul episcopal al acesteia a Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan. Momentul important al zilei a avut loc la sfârşitul hramului, când ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, i-a înmânat Arhiepiscopului Munţilor, Ioan Selejan, cea mai înaltă distincţie a Armatei Române - Emblema de Onoare, „în semn de recunoştinţă şi preţuire pentru bogata activitate misionară şi pentru promovarea imaginii Armatei Române”. Ministrul, care a alăturat înaltei distincţii o icoană şi un coş de flori în culorile Tricolorului Românesc, a mai spus în cuvântul său, despre IPS Ioan, că este „omul care s-a bătut pentru Biserica Ortodoxă, pentru românii din cele două judeţe, astfel că aici ortodoxia, cultura, dar şi tradiţiile populare româneşti sunt valorificate ca nicăieri în altă parte”. La rândul lor, şefii de Stat Major al Forţelor Terestre, Aeriene şi Navale, respectiv general maior Nicolae Ciucă, general maior Laurian Anastasof şi contraamiralul Alexandru Mîrşu, au dăruit IPS machetele unui tanc, avion F16 şi o fregadă. În cuvântul său de mulţumire, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, amintind că Armata şi Biserica au fost alături permanent, a spus: „Vă asigurăm că, atât timp cât va fi ortodoxie românească, din cărţile noastre de slujbe nu va lipsi cuvântul Oştirea Română. La fiecare Liturghie, mii de preoţi români din mănăstiri şi din bisericile de mir pomenesc, în fiecare duminică şi sărbătoare, poporul şi Oştirea Română. Aşa am pomenit de la strămoşi, ca Biserica şi Armata să fie mereu pe acelaşi front al păcii, al iubirii, al siguranţei naţionale şi al binelui Poporului Român. Dumnezeu să vă binecuvânteze, Oştire Română”.
Felicitări organizatorilor Zilelor „Miron Cristea”, în frunte cu acel Om mereu scormonitor al valorilor identitare naţionale care este Ilie Şandru! La revedere, la ediţia a XVIII-a!