Autor:
Cel mai mare Drapel Naţional al României, ROŞU, GALBEN şi ALBASTRU, din judeţul Harghita, cu o suprafaţă de 24 de metri pătraţi, flutură pe un catarg înalt de 12 metri, în centrul comunei Tulgheş. Acesta s-a ridicat de Ziua Drapelului Naţional, fiind purtat şi înălţat cu înalte onoruri militare de ostaşi ai Regimentului de Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul” din Bucureşti, în acordurile Imnului de Stat al României interpretat de soliştii Ansamblului Folcloric Profesionist „Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa, împreună cu Muzica Reprezentativă a Armatei Române. Drapelul a fost sfinţit de Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi.
La ceremonie au participat personalităţi politice şi reprezentanţi ai Armatei Române, printre care Ministrul Apărării Naţionale - Mircea Duşa, vicepreşedintele Senatului României - Marius Obreja, şi preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ - Culiţă Tărâţă.
După sfinţire, oficialităţile au îngenunchiat şi au sărutat Tricolorul Românesc.
Mircea Duşa a amintit în cuvântul său că a dorit ca la iniţiativa primarului comunei Tulgheş, Marcel Vancu, să înalţe aici cel mai mare Drapel al României din Harghita, pentru că Tricolorul Românesc trebuie să fie la el acasă şi în această parte de Ţară, deoarece în acest judeţ respectul pentru simbolurile naţionale şi mândria de a fi român este altfel.
Este altfel, cum a spus ministrul Mircea Duşa, deoarece Drapelul Românesc pentru românii din judeţele Harghita şi Covasna înseamnă suveranitate, independenţă şi o Românie întreagă, aşa cum ne-au lăsat-o strămoşii.
Mai mult, Ministrul Apărării Naţionale, ca fost prefect al judeţului Harghita, s-a mai întrebat, în câte localităţi din Harghita şi Covasna s-au organizat activităţi dedicate Zilei Drapelului Naţional???!!! „... pentru că Drapelul Naţional nu este numai al românilor, ci trebuie să fie simbolul naţional al României şi pentru români şi pentru minorităţile conlocuitoare ale României, iar respectul pentru acest simbol naţional trebuie să fie exprimat de toţi cetăţenii Ţării.”
La rândul său, IPS Ioan Selejan a considerat că pentru românii din zonă Drapelul Naţional este o icoană, de aceea a fost sfinţit înainte de a fi ridicat pe catarg, amintind că, nu cu mult timp în urmă, Tricolorul Românesc nu se putea arbora în zonă, fiind ascuns chiar în podurile grajdurilor şi şters de pe pereţii bisericilor.
„Aş vrea să vă spun, mai ales fraţilor de peste munţi, că în părţile noastre au fost vremuri când românii şi-au ascuns Tricolorul în fân, în pod, acolo, în grajd. Şi l-au scos doar în momentul când armatele române au trecut pe valea aceasta, a Bistriţei, şi le-au întâmpinat cu tricolorul. Au fost momente când în bisericile noastre era pictat Tricolorul şi au fost momente când cei care au venit să ne asuprească au dat ordin preotului să şteargă din pictura bisericii Tricolorul nostru Românesc. Nădăjduim, în pace, în înţelegere, că acest Tricolor ne va ţine pe toţi, adunaţi sub el. Aşa cum o pasăre, cu aripile, îşi acoperă puii, tot aşa trebuie ca Tricolorul să ne ţină uniţi mereu de o parte şi de alta a Carpaţilor”, a mai afirmat IPS Ioan Selejan.
Primarul comunei Tulgheş, Marcel Vancu, a amintit în cuvântul său despre dragostea de Patrie şi despre faptul că Drapelul Naţional „este semnul de întoarcere acasă şi de alinare a românilor de pretutindeni”, încheindu-şi discursul astfel: „Să îţi iubeşti Ţara şi tot ceea ce ţine de originea ei, nu este o ruşine, este un sentiment al oamenilor întregi, recunoscători istoriei, dar şi prezentului pentru libertatea de exprimare şi dreptul identităţii naţionale”.
Evenimentele de la Tulgheş, la care au participat sute de locuitori ai comunei şi din împrejurimi, s-au încheiat cu defilarea militarilor Regimentului de Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul” şi a Muzicii Reprezentative a Armatei Române, dar şi cu un spectacol folcloric.
P.S. Arborarea celui mai mare Drapel Naţional al României la Tulgheş - aşa cum a afirmat profesorul Ilie Şandru de la Topliţa - nu este întâmplătoare, aceasta exemplificându-se şi prin faptul că, în noaptea de 14 spre 15 august 1946, în această zonă geografică a Carpaţilor Orientali, Tulgheşul a fost prima localitate eliberată după trecerea frontierei Austro-Ungariei spre România, de către Armata Română, respectiv Grupul Bistriţa ce cuprindea Regimentele 16 Infanterie Suceava, 55 şi 56 Infanterie Fălticeni, 24 artilerie Piatra-Neamţ şi altele.
.