Seninul cerului şi marea, aştern în suflet neuitarea,
Albastrului nemărginit, ce pe român l-a ocrotit.
E galben aurul câmpiei, crescând pe aurora gliei,
Din seva sângelui vărsat, pentru al patriei stindard.
Răsar sub umbră toţi strămoşii, ce-au stins pecetea nedreptăţii,
Stropind cu roşul purpuriu, pământul reavăn, mereu viu.
Se mai aud prin munţi spre vale, vuind a oştilor cavale,
Ce-au răsunat cu stăruinţă, pentru victorie şi speranţă.
Nu vor pieri, stau doar de veghe, eroii filelor eterne,
Înscrise în cartea nemuririi, sus, pe frontonul omenirii.
Va flutura mereu în vânt, mişcat de un sacru legământ,
Tot roşu, galben şi albastru, drapelul conştiinţei noastre.
Categorie:
Aparut in :