În fiecare an, pe 29 iunie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte doi Mari Sfinţi, Stâlpi ai Bisericii noastre, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
Sfântul Apostol Petru, era originar din Betsaida (în Galileea Palestinei) şi era fiul lui Iona şi fratele mai mare al Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat. Numele său era Simon. Căsătorindu-se cu fiica lui Aristobol (fratele Sfântului Apostol Barnaba) s-a mutat în Capernaum, unde a deprins şi meseria de pescar. Numele de Petru l-a primit de la Însuşi Domnul Iisus Hristos, care s-a uitat la el şi i-a spus: Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chefa (ce se tâlcuieşte: Petru) (Ioan 1, 42). Petru i-a făgăduit Mântuitorului Iisus Hristos că Îl va iubi întotdeauna, dar în timpul patimilor Lui, s-a lepădat de trei ori, nerecunoscând în faţa gărzilor că îl cunoaşte pe Domnul Iisus Hristos. Imediat s-a căit de fapta sa şi a început să plângă amar. Iisus a prezis dinainte că Petru se va lepăda de El de trei ori în Joia Mare. Greşeala i-a fost iertată, căci după Învierea Sa, Mântuitorul s-a arătat Apostolilor şi l-a întrebat pe Petru de trei ori dacă îl iubeşte. Cel ce a zis în Joia Mare de trei ori că nu-L cunoaşte, acum spune de trei ori: Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii că Te iubesc, iar Iisus i-a zis: Paşte oile Mele (Ioan 21, 17), reaşezându-l în misiunea de apostol.
După Înălţarea Mântuitorului la cer şi Pogorârea Sfântului Duh, plin de curaj şi de Duh Sfânt, Sfântul Apostol Petru a propovăduit pe Hristos în Ţara Sfântă, în oraşele din Asia Mică şi a ajuns până la Roma împăraţilor păgâni (în jurul anului 57 d.Hr.).
În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d.Hr., a fost arestat împreună cu Apostolul Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos (la cererea lui, spre a se deosebi de modul răstignirii lui Iisus Hristos), în anul 67 d.Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei.
Sfântul Apostol Pavel, s-a născut între anii 1-5 d.Hr. în oraşul Tars, capitala provinciei Cilicia (Asia Mică), fiind numit la naştere Saul.
Saul a fost un aprig urmăritor al creştinilor, fiind prezent la lapidarea Sfântului Apostol Ştefan, Întâiul Mucenic (Fapte 7, 58). În anul 33, Saul cere aprobarea marelui preot Caiafa pentru a pleca la Damasc în urmărirea creştinilor. Cartea din Noul Testament, Faptele Apostolilor, arată prefacerea sufletească a lui Saul, prigonitorul creştinilor, în Pavel, apostolul lui Hristos. În timp ce se afla pe cale, o lumină din cer, ca de fulger, l-a învăluit deodată. Şi, căzând la pământ, a auzit un glas, zicându-i: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti? Iar el a zis: Cine eşti, Doamne? Şi Domnul a zis: Eu sunt Iisus, pe Care tu Îl prigoneşti. Greu îţi este să izbeşti cu piciorul în ţepuşă. Şi el, tremurând şi înspăimântat fiind, a întrebat: Ce voieşti să fac? Iar Domnul i-a zis: Ridică-te, intră în cetate şi ţi se va spune ce trebuie să faci. Iar bărbaţii, care erau cu el pe cale, stăteau înmărmuriţi, auzind glasul, dar nevăzând pe nimeni (Fapte 9, 1-22). Aflat de Apostolul Anania, în urma unei vedenii dumnezeieşti, Saul îşi regretă faptele şi este botezat de Anania. Curând după convertire, Saul îşi schimbă numele în Pavel, iar mai târziu a fost inclus în ceata Apostolilor. Pavel a propovăduit Evanghelia pe o zonă foarte întinsă, din Arabia până în Spania, atât la evrei, cât şi la păgâni. El şi-a petrecut viaţa de creştin în suferinţă şi lucrând pentru Hristos, înfiinţând şi organizând Biserici creştine în multe părţi ale Imperiului Roman, drept pentru care şi-a câştigat supranumele de Apostolul neamurilor. A atins o aşa stare de îmbunătăţire spirituală încât spune Bisericii din Galatia: Nu eu, ci Hristos trăieşte în mine (Galateni 2, 20).
Sfântul Pavel a fost martirizat, tot în anul 67, prin decapitare, în timpul împăratului Nero. Această moarte, considerată mai demnă decât altele, i s-a acordat datorită cetăţeniei sale romane. Unii cercetători spun că martiriul a avut loc odată cu cel al Sfântului Apostol Petru.
Îmbrăţişarea Sfinţilor
Apostoli Petru şi Pavel - icoana comuniunii
Această icoană este una destul de rară, foarte greu putând fi găsită în fresca vreunei biserici ori mănăstiri. Adesea, aceasta a circulat în icoane portabile, atât în biserici, cât şi în casele creştinilor. În cele ce urmează vom căuta să înţelegem ce aduce cu sine această icoană şi de ce trebuie să ne ferim în înţelegerea ei. Ne vine în minte întrebarea: De ce tocmai aceşti doi Sfinţi Apostoli apar îmbrăţişati, şi nu alţii? Apostolul Petru era cel mai bătrân dintre toţi, lucru ce îi denotă un oarecare respect din partea celor mai mici ca el, în vreme ce Pavel, ca cel mai nou Apostol, s-a dovedit ca fiind cel mai aprins de râvna pentru Hristos. Adesea, acesta din urmă, spunea: „Sufăr durerile naşterii până ce Hristos va lua chip în voi” (Galateni 4, 19). Am putea spune că acestea ar fi motivele, însă nu este adevărat întru totul. Între cei doi Apostoli, la un moment dat, apăruse o dispută privind propovăduirea Evangheliei lui Hristos, în cele ce priveşte lumea păgână. Petru era cel ce obliga pe păgâni şi la anumite rânduieli din ritualul iudeu, precum tăierea împrejur şi altele asemenea, în timp ce Pavel propovăduia o tăiere împrejur a inimii, deci o primire a lui Hristos, fără toate cele ale Legii
Vechi. Legat de această dispută, Apostolul Pavel spune: „Iar când Petru a venit în Antiohia, pe faţă i-am stat împotrivă, căci era vrednic de înfruntare. Căci înainte de a veni unii de la Iacov, el mânca cu cei dintre neamuri; dar când au venit ei, se ferea şi se osebea, temându-se de cei din tăierea împrejur. Şi, împreună cu el, s-au făţărnicit şi ceilalţi iudei, încât şi Barnaba a fost atras în făţărnicia lor. Dar când am văzut că ei nu calcă drept, după adevărul Evangheliei, am zis lui Chefa, înaintea tuturor: Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca păgânii şi nu ca iudeii, de ce sileşti pe păgâni să trăiască ca iudeii? Noi suntem din fire iudei, iar nu păcătoşi dintre neamuri” (Galateni 2, 11-15).
Icoana în care cei doi Sfinţi Apostoli se îmbrăţişează este de o deosebită frumuseţe. Fiecare sfânt îl ţine pe celălalt cu o mână peste umăr, iar cu cealaltă peste braţ. Obrajii acestora sunt apropiaţi, lucru ce indică o foarte mare unitate în cele propovăduite, până şi în gânduri. Niciodată ucenicii sau Apostolii adevăraţi ai Domnului nu au stat supăraţi ori în contraziceri. Chiar dacă păreri diferite s-au ridicat uneori, acestea s-au unit în foarte scurt timp, spre a întări puterea cuvântului şi a comuniunii creştine. Icoana indică, în primul rând, unitatea creştinilor în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu. Niciodată părerile de sine, izolate de ceilalţi şi rupte de Biserica lui Hristos, nu vor zidi Trupul cel Tainic al Domnului. Adevărul şi puterea lucrării cuvântului Evangheliei stau în comuniunea creştinilor între ei şi în Hristos. Nimic nu se face de unul singur, nimic separat. De aceea, icoana cu „Îmbrăţişarea Sfinţilor Apostoli” aduce neîncetat în mintea închinătorului ideea neapărată a unităţii şi împăcării, mai ales între aceia care au păreri diferite ori gânduri separate.
Icoanele cu această compoziţie nu sunt multe la număr. Una dintre cele mai renumite icoane de acest gen se află în Sfântul Munte Athos, la Mănăstirea Caracalu. De asemenea, ea se află şi în unele fresce foarte vechi din Grecia, Macedonia şi Serbia. În România, spre exemplu, ea poate fi admirată la Mănăstirea Snagov, lângă Bucureşti, în turla centrală, unde sunt înfăţişati toţi Apostolii, cei doi fiind, însă, singurii care stau îmbrăţişati.
Aproape jumătate de milion de români îşi aniversează onomastica de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Dintre aceştia, 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei. Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt
Petru, Petre şi Paul, Pavel. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.
Tuturor celor care îşi aniversează onomastica cu ocazia Sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel - La Mulţi Ani!