Autor:
Printr-o sinteză documentară, întocmită după ce atentatorul-terorist Beke Attila Istvan dorea să declanşeze, la Târgu-Secuiesc, un dispozitiv explozibil la parada din 1 Decembrie 2015 - Ziua Naţională a României, sinteză referitoare la demersurile întreprinse de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), prin care semnala, în ultimii ani, pericolul prezentat de manifestările organizaţiilor de tip extremist, care au avut loc pe teritoriul celor trei judeţe, Forumul a solicitat autorităţilor Statului Român luarea unor măsuri ferme de contracarare a oricăror acţiuni contrare ordinii constituţionale. Numeroase demersuri - scrisori deschise, comunicate, apeluri, proteste etc. - au fost adresate Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, Televiziunii Române, precum şi altor autorităţi publice şi locale, prin care era semnalat pericolul prezentat de manifestările organizaţiilor maghiare de tip extremist, neofascist, manifestări cu mesaj şovin, xenofob, antiromânesc şi neorevizionist. Rezultatul a fost, din păcate, zero!
Cu toate că se cerea, insistent, autorităţilor Statului Român luarea unor măsuri ferme pentru contracararea acţiunilor contrare ordinii constituţionale, pentru asigurarea respectării legii şi a autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, pentru curmarea ingerinţelor în viaţa politică internă a României din partea autorităţilor Republicii Ungare, precum şi pentru stoparea finanţării organizaţiilor extremiste, pentru interzicerea organizării taberelor de tineret, la care, an de an, participă formaţiuni paramilitare maghiare, din păcate toate acestea nu au fost luate în considerare. Surzi şi orbi au fost cei răspunzători, datori să curme aceste acţiuni antiromâneşti, bine organizate chiar sub nasul autorităţilor Statului Român. Iar efectele unei astfel de atitudini, manifestate prin nenumărate acţiuni antiromâneşti, previzibile, nu i-au neliniştit pe cei în drept s-o facă, această clasă politică românească, trădătoare, indiferentă, complice cu UDMR, obligată să curme lanţul încălcărilor legii, totul culminând cu acea încercare de atentat, de la Târgu-Secuiesc, acţiune nelegiuită pusă la cale, tocmai de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, de către Beke Attila Istvan.
FCRCHM, reprezentantul legal al celor peste 400.000 de români din cele trei judeţe, printr-o scrisoare deschisă, s-a adresat generalului (în rezervă) Marin Dragnea, prin care se solicita să intervină la Federaţia Mondială a Veteranilor de Război, cu sediul la Paris, pentru a face cunoscut autorităţilor franceze „caracterul instigator al adunării prevăzute a se desfăşura, la 4 iunie 2010, la Trianon, unde la 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de Pace, adunare organizată de Uniunea Mondială a Maghiarilor”. Totuşi, ea a avut loc la 20 mai, după „negocieri fructuoase” purtate cu autorităţile franceze, din partea cărora s-a primit autorizaţie pentru mişcarea intitulată „Dreptate Ungariei! Dreptate Europei!”. Având în vedere gravitatea şi consecinţele unei astfel de acţiuni revizioniste şi antiromâneşti, pusă la cale de Uniunea Mondială a Maghiarilor, de Mişcarea de Tineret 64 de Comitate, Motocicliştii Naţionali şi Societatea Trianon, care urma să aibă loc la Versailles, chiar în faţa Palatului Grand Trianon, Consiliul Director al Forumului, în şedinţa sa din 15 mai 2010, de la Târgu-Mureş, s-a adresat şi preşedintelui Traian Băsescu, premierului Emil Boc, ministrului de Externe Teodor Baconschi, preşedinţilor partidelor parlamentare (PSD, PD, PNL, PC şi UNPR), solicitându-le să folosească toate căile diplomatice pentru a face cunoscut autorităţilor franceze „caracterul instigator şi revizionist al acelei adunări care punea în discuţie prevederile tratatelor internaţionale de pace şi stabilitatea statelor europene”. Cu acelaşi prilej, Forumul solicita „europarlamentarilor români, asociaţiilor româneşti din diaspora, mediului academic, mass-mediei româneşti, să-şi exprime protestul faţă de o asemenea manifestare antiromânească”. Efect zero! Băsescu şi Boc erau preocupaţi atunci să taie salariile şi pensiile românilor, ceilalţi se făceau, şi ei, că plouă! Că aşa-i pe la noi! Primează interesul personal, îngust, nu cel naţional!
Printr-un comunicat, conducerea FCRCHM, prin Biroul de Presă, condamna, vehement, declaraţiile făcute, la Târgu-Mureş, la 12 martie 2011, de preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, „menite să inducă ideea legitimităţii autonomiei teritoriale pe criterii etnice, a Ţinutului Secuiesc, nu doar ca un drept legal, ci ca pe unul divin”. O clară, brutală, imixtiune în viaţa politică a României, contravenind uzanţelor diplomatice şi relaţiilor dintre două ţări vecine, membre ale Uniunii Europene şi ale NATO! Aceeaşi lipsă de reacţie, aceeaşi nepăsare, aceeaşi indiferenţă ale mai-marilor clipei! Aşa că radicalii din Consiliul Naţional Secuiesc, încurajaţi, chiar de autorităţile de la Bucureşti, în obţinerea autonomiei teritoriale a unei zone din pământul românesc, puteau să continue, nestingheriţi, acţiunile antiromâneşti şi să râdă de prostia mai-marilor! Chiar nu ştiau aceşti mahări ai clipei că acest Kover Laszlo este fostul şef al serviciilor secrete ungare?! Instituţiilor abilitate ale statului li se cerea să ia măsurile care se impun pentru „respectarea Constituţiei României şi combaterea tuturor manifestărilor neorevizioniste, menite a genera acţiuni destabilizatoare cu consecinţe deosebit de grave”.
Mai-marilor le-a intrat pe o ureche şi repede le-a ieşit totul pe cealaltă!
O reacţie fermă solicita FCRCHM autorităţilor Statului Român, şi la 16 iunie 2011, faţă de declaraţiile vicepremierului Ungariei, Zsolt Semjen, care afirma că „Ţinutul Secuiesc este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari”. O nouă imixtiune a Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României. O nouă ingerinţă devenită „practică pentru autorităţile ungare”. Cei peste 400.000 de români, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, luau afirmaţia lui Zsolt Semjen drept ameninţare, declaraţie incendiară, incitatoare la nesupunere civică şi violenţă, fapt inadmisibil în vremurile de azi într-un stat de drept! Din nou, mai-marii de la Bucureşti se fac că nu aud, că nu văd, că nu ştiu nimic!
La 17 august 2011, printr-un alt comunicat, FCRCHM protesta faţă de politica editorială a postului public - Televiziunea Română, care, premeditat, ocultează orice subiect legat de agresiunile extremiştilor maghiari la adresa populaţiei româneşti din zonă şi a simbolurilor noastre naţionale, iar la 8 noiembrie 2012, Forumul condamna, vehement, mitingul electoral al UDMR Covasna, transformat într-o acţiune antiromânească, făţişă, extremistă, şovină, xenofobă, inacceptabilă! Cu UDMR la guvernare, prin şantaj era permisă subminarea Statului Român! Primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, recurgea la ameninţări, chiar cu „suprimarea etnică a românilor din Covasna şi Harghita, care riscă - spunea el - să aibă soarta sârbilor din Kosovo”, în timp ce, utilizând sloganul nazist „Deutschland, uber alles”, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, clama: „Ţinutul Secuiesc este deasupra tuturor!”. O intoleranţă primitivă, promovată insistent de mass-media de limbă maghiară, de o parte a preoţilor maghiari din „bisericile istorice”, care mereu aduc în discuţie că maghiarii şi secuii sunt „autohtoni” pe „pământul natal”, iar românii, în Ţara lor, ar fi doar nişte „venetici” care „au invadat pământul secuiesc”, aşa cum scrie şi în acel fals grosolan, numit „Istoria secuilor”. Nicio comisie parlamentară, guvernamentală, n-a binevoit să se deplaseze şi să analizeze cele întâmplate acolo, iar după „modelul slovac” să iniţieze o legislaţie fermă, care să stopeze obrăznicia şi sfidarea şi să „asigure un climat de normală convieţuire, prin eliminarea manifestărilor extremiste, antiromâneşti, promovate prin intermediul autorităţilor locale din aceste judeţe”. În final, apelul către autorităţile Statului Român era următorul: „Nu lăsaţi fascismul hungarist să reînvie în inima României!”. Din nou tăcere!
Prin scrisori deschise adresate primului ministru al Guvernului, Victor Ponta, şi ministrului de Externe Andrei Marga, FCRCHM cerea să se întreprindă toate demersurile pentru a opri ingerinţele în viaţa politică internă a României ale autorităţilor Republicii Ungare, care colaborează cu organizaţiile extremiştilor maghiari din România, extremişti adepţi ai lui Nyiro Joszef, activ susţinător al Partidului Crucile cu Săgeţi, formaţiune fascistă, implicată în crimele cele mai abjecte împotriva evreilor din Ungaria, apărător frenetic al hungarismului, al ideologiei fasciste a lui Szalasi. Acţiune tipică de intoxicare maghiară, din 1990 încoace, „cazul Nyiro Jozsef”, făcând parte din războiul conceput de profesionişti ai urii, în care era inclus şi aşa-zisul „pogrom antimaghiar de la Târgu-Mureş”, a fost sprijinit de guvernele Antal şi Orban, prin temele: „unirea, dincolo de frontiere, a naţiunii ungare”, „autonomia teritorială pe criterii etnice”, „drepturi colective”, „crearea, pe teritoriile României, Slovaciei şi Serbiei, a unor «mici Ungarii» cu toate instituţiile necesare, de la grădiniţă până la autoguvernările acestor enclave”. Iar Ţinutul Secuiesc să devină „Ţara-mamă din interior”. O strategie, prin concepte şi mijloace puse în slujba ideii a cărei elaborare „nu a fost doar opera politicienilor unguri din FIDESZ, ci şi a unui centru de planificare strategică”. Dovada o constituie „Operaţiunea DUNA”, desfăşurată sub grija lui Kover Laszlo, fost şef al serviciilor secrete ungare, şi acţiunile de manipulare, prin fals şi minciună, ale europarlamentarului Tokes Laszlo, vicepreşedinte al Parlamentului European, ajuns acolo cu sprijinul Ungariei. Nici noile manifestări extremiste, provocatoare, făţiş revizioniste, care, la 24 noiembrie 2012, au avut loc la Sfântu-Gheorghe, pentru mitingul de autonomie, organizat de Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi UDMR, nu i-au preocupat, nu i-au îngrijorat pe mai-marii guvernanţi români! Toate - într-o percepere extremistă a „plaiurilor natale”, doar ale maghiarimii, a unui mesaj revizionist al manifestării, conferit de participarea membrilor organizaţiei paramilitare de extremă dreaptă Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) şi a binecunoscutului antiromân Csibi Barna. Totul, în contextul scandării sloganurilor: „Autonomie! Autonomie!”, „Să piară Trianonul!”.
Nu s-au trezit din somnul lor adânc, guvernanţii români, nici când, printr-un gest condamnabil, de o deosebită gravitate, Drapelul României, simbolul Statului Român, amplasat în faţa Prefecturii Covasna, a fost vandalizat, sub vălul nopţii de 26 spre 27 ianuarie 2013. Nu i-a impresionată, deloc, nici măcar redarea acelui legământ al urii, făcut de extremismul maghiar din perioada interbelică, faţă de România şi Poporul Român, azi la fel de actual ca şi atunci: „Ţara, naţiunea, instituţiile şi tot ce este valah, e, înaintea noastră, superlativul odiosului ce trebuie urât din toate puterile şi combătut prin toate mijloacele. (…) Cu cât vom avea mai multe libertăţi, cu atât vom lucra mai intens, cu cât vom avea mai multe drepturi, cu atât vom fi mai periculoşi pentru statul român, căci nouă drepturi şi libertăţi de la români nu ne trebuie, decât ca să le îndreptăm împotriva lor!”.
Atunci când românii îşi manifestau solidaritatea cu eleva Sabina Elena de la Liceul „Korosi Csoma Sandor” din oraşul Covasna, care a mers la şcoală purtând o bentiţă cu însemne tricolore, profesorii şi elevii maghiari au dezlănţuit o inadmisibilă presiune psihică şi morală asupra ei. Însemnele statale ale României au fost, din nou, umilite, desconsiderate, sfidate, prin cultivarea exclusivismului etnic maghiar, a lipsei de respect faţă de necesara toleranţă şi a responsabilităţii faţă de trecut, cu grave consecinţe pentru formarea tinerilor maghiari. Iar consecinţele nefaste ale unei educaţii a urii se văd aşa de bine azi!
Ca şi în cazul „marşului secuilor” şi a „lanţului pentru autonomie” între localităţile Chichiş şi Breţcu, din 27 octombrie 2013, opinia celor 40 la sută români, din populaţia celor trei judeţe, care nu doresc „refacerea fostei formule staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare”, n-a contat. Ei nu pot fi de acord cu acordarea priorităţii caracterului etnic secuiesc pe pământul Poporului Român, teritoriu care s-a dovedit a fi cu cea mai mare densitate de cetăţi dacice şi castre romane, după Ţara Haţegului, unde, ciudat, tocmai aici se produce „un fenomen antieuropean, de enclavizare, nemaiîntâlnit în Europa”. Nu contează, deloc pentru ei, că „cetăţenii români, indiferent de naţionalitatea lor, au - aşa scrie în Constituţie - o singură patrie, comună, iar aceasta este România”.
Prin alte comunicate şi apeluri, proteste şi scrisori, adresate mai-marilor clipei, FCRCHM atrage atenţia asupra evenimentelor provocatoare, iresponsabile, inadmisibile într-un stat de drept, din 1 ianuarie 2014, când extremişti-huligani au bătut un român care nu cunoştea limba maghiară, un alt român fiind amendat pentru că flutura Drapelul României. Pe ei, mai-marii clipei, indiferenţi i-au lăsat acţiunile liderilor Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna de a rearbora, în Parcul Central din Sfântu-Gheorghe, aşa-zisul steag secuiesc (la 26 septembrie 2014), intonarea imnului Ungariei la o manifestare publică organizată, la 4 iunie 2014, în acelaşi oraş, acţiunile cu mesaj şovin, xenofob, antiromânesc şi neorevizionist desfăşurate în municipiul condus de primarul Antal Arpad, precum şi în multe alte localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, cu prilejul zilei solidarităţii naţionale maghiare, zi care coincide cu data semnării Tratatului de la Trianon, în anul 1920.
Printr-o altă scrisoare adresată ministrului Apărării Naţionale de atunci, Mircea Duşa, precum şi Primăriei din Sfântu-Gheorghe, conducerea FCRCHM solicita repunerea steagului tricolor, simbol al României, pe cupola Primăriei, acolo unde îi este locul, conform normelor legale în vigoare. Semnată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, de Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război (Filiala Covasna), Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere (Filiala Covasna), Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” (Filiala Covasna), se cerea reamplasarea Tricolorului pe clădirea Primăriei din Sfântu-Gheorghe, acolo unde, în toamna anului 1944, la 8 septembrie, ziua eliberării de sub ocupaţia horthyisto-fascistă, în urma Dictatului de la Viena, a primului oraş al Ardealului, de către Armata Română, a fost arborat Tricolorul Românesc. La 8 septembrie 2015, autorităţile maghiare s-au opus, categoric, arborării Tricolorului acolo unde-i este, de fapt, locul, „unde veghea, simbolic, ca jertfa ostaşilor români să nu fie uitată”. În urmă cu şapte decenii, acest Tricolor a fost arborat, de către ostaşii Armatei Române, simbol Sfânt al Statului Român, „al demnităţii naţionale şi al sacrificiului suprem al soldaţilor şi ofiţerilor români care au luptat pentru reîntregirea Ţării”. Interzis în 2015!
După cum aţi aflat, numeroase au fost semnalele de alarmă, trase de FCRCHM, prin scrisori deschise, apeluri, mesaje, comunicate, adresate puternicilor zilei, autorităţilor Statului Român, pentru a lua acele măsuri, concrete şi ferme, pentru eliminarea unor situaţii conflictuale, măsuri care ar fi trebuit să fie luate la nivel de lege „pentru sancţionarea fenomenului extremist maghiar, care subminează Statul Român, suveran, naţional, unitar şi indivizibil!”. De fiecare dată FCRCHM considera că, prezenţa, de acum înainte, a UDMR la guvernare, nu trebuie să mai fie acceptată!
Toate aceste scrisori deschise, comunicate, proteste, demersuri ale FCRCHM, referitoare la pericolul prezentat de manifestările organizaţiilor de tip extremist, şovin, iredentist, fascist, neorevizionist, care au avut loc pe teritoriul judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, prin care s-a solicitat autorităţilor Statului Român luarea măsurilor ferme pentru contracararea oricăror acţiuni contrare ordinii constituţionale, s-au lovit de zidul indiferenţei, sfidării obtuze, prostiei guvernanţilor orbi şi surzi în faţa unei realităţi, a adevărului incontestabil. Ei, mai-marii, n-au înţeles că nimic nu este întâmplător. Din păcate, este vorba despre o gravă trădare a interesului naţional într-un stat de drept!