De peste un sfert de veac, judeţele Covasna şi Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări ştiinţifice de larg ecou în spaţiul românesc: Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie. Evenimente de înaltă ţinută ştiinţifică, cu caracter multidisciplinar, „cu un coeficient crescut de noutate şi valoare adăugată”, ediţiile anterioare ale Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-ştiinţifice organizate în cadrul Zilelor „Andrei Şaguna”, Zilelor „Miron Cristea” ş.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma prof. univ. dr. Ioan Opriş, „între centrele intelectuale de rang naţional”. De-a lungul timpului, a participat la aceste manifestări „un puternic corp” de oameni de ştiinţă şi specialişti, personalităţi ştiinţifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română şi din zonă, cadre didactice universitare şi locale din învăţământul preuniversitar, arhivişti, sociologi, personalităţi clericale, muzeografi şi etnologi de prestigiu. La cele 25 de ediţii au fost lansate numeroase anuare, reviste şi peste 370 de cărţi, reprezentând cele mai recente apariţii editoriale ale participanţilor la sesiunile ştiinţifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie naţională şi locală, sociologie, etnografie şi folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură şi publicistică.
Cu sprijinul şi sub egida Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, al unor instituţii academice din întreg spaţiul românesc şi al instituţiilor şi asociaţiilor de cultură din cele două judeţe, în ultimul sfert de veac, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din Arcul Intracarpatic. Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiştilor din întreaga Ţară. Numai la cele 25 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat peste 2.000 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a.. Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate ştiinţific, prin publicarea lor în cele 16 numere ale anuarului Angvstia, publicaţie editată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (în perioada 1996-2014), şi în cele şase ediţii ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicaţie editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române, împreună cu Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, cât şi în peste 250 de volume de specialitate, apărute la Editurile „Eurocarpatica”, „Grai Românesc” şi la celelalte edituri partenere, însumând peste 30.000 de pagini. Un număr de 17 din aceste volume au apărut cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, în cadrul proiectului „Promovarea identităţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”.
Ediţia a XXVI-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie s-a desfăşurat la Complexul Naţional Sportiv Izvoru-Mureşului, judeţul Harghita, în zilele de 25-26 septembrie 2020, în organizarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH), a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (CEDMNC), din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, şi a Asociaţiei „Ştefadina” din Bucureşti, a Institutului de Cercetări Socio-Umane (ICSU) „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş, a Centrului European în Probleme Etnice (CEPEAR), din subordinea Academiei Române, şi parteneriatul devenit tradiţional cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM).
Este a doua ediţie a sesiunii când această importantă manifestare s-a desfăşurat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României. Este prima oară când lucrările sesiunii s-au desfăşurat cu respectarea măsurile impuse de starea de alertă.
Preasfinţitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a transmis participanţilor un cuvânt de binecuvântare, împreună cu frumoase cuvinte de apreciere şi mulţumire pentru organizatori, respectiv pentru toţi cei care s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea sesiunii. La rândul lor, Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale a României, fiu al meleagurilor harghitene, şi Ioan Proca, prefectul judeţului Harghita, au apreciat în mod deosebit faptul că, prin strădaniile organizatorilor, cele 25 de ediţii ale sesiunii s-au impus în calendarul manifestărilor culturale şi ştiinţifice din cadrul judeţelor Covasna şi Harghita, ca unul din cele mai importante proiecte care promovează istoria, cultura şi spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic.
În deschiderea sesiunii, a fost prezentată Biblioteca virtuală „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, realizată de SC Ştefadina SRL Bucureşti, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului. Este prima parte din proiectul „Recuperarea şi punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din judeţelor Covasna şi Harghita”, proiect care va continua anul acesta cu inventarierea unui număr de 4.000 de volume din Biblioteca Centrului „Nicolae Colan” şi scanarea unui număr de 27 de publicaţii în limba română apărute în fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, astăzi judeţele Covasna şi Harghita, în perioada interbelică.
Cu acest prilej, a fost vernisată expoziţia foto-documentară Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire, expoziţie organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în Programul „Centenarul Marii Uniri”.
În încheierea acestui prim segment din programul sesiunii, a fost vizionat filmul documentar „Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, din arhiva video a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Lucrările sesiunii s-au desfăşurat în plen şi pe secţiuni: Istorie, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Colecţii şi colecţionari, Mediul asociativ - exemple de bună practică. La ediţia din acest an a sesiunii au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi din peste 35 de localităţi din întreaga Ţară (Bucureşti, Târgu-Mureş, Cluj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Bacău, Timişoara, Ploieşti, Baia-Mare, Aiud, Reghin, Topliţa, Târgu-Secuiesc, Covasna, Gheorgheni, Întorsura-Buzăului, Tulgheş, Vama-Buzăului, Ceraşu, Măieruş, Bixad, Sărămaş, Bod, Vâlcele ş.a.). Aproape jumătate dintre participanţii la lucrările sesiunii sunt doctori şi doctoranzi în ştiinţe socio-umane.
Un număr de 40 de conferenţiari au participat la aproape toate cele 25 de ediţii, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind astfel o comunitate ştiinţifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniţi în jurul unui obiectiv generos: cunoaşterea istoriei, culturii şi spiritualităţii românilor din sud-estul Transilvaniei. Alţi 20 de conferenţiari au participat pentru prima dată la ediţia din acest an, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializaţi în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei şi culturii româneşti. A fost salutat decanul de vârstă al participanţilor la ediţia din acest an a sesiunii, venerabilul dr. Zeno Milea din Aiud - senior al Cetăţii Cluj-Napoca, Cetăţean de Onoare al municipiului Aiud, „omul instituţie”, cum a fost denumit de reprezentanţii mas-media, autor a aproape 20 de volume de istorie contemporană, publicistică şi de epigrame şi catrene satirice - care, cu aceeaşi tinereţe spirituală, a venit la Izvorul-Mureşului cu două noi cărţi, şi pe cea mai tânără participantă, performanta dăscăliţă şi publicistă - Ana Alina Ciorici Costache, din Sfântu-Gheorghe, o viitoare colaboratoare a Centrului de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Deşi nu a fost prezentă fizic la Izvorul-Mureşului, ci doar prin cel mai recent volum al său, Imanenţe în consolidarea conştiinţei de sine a neamului, participanţii au transmis urarea de „La Mulţi Ani!”, cu sănătate şi noi împliniri cărturăreşti, distinsei cercetătoare Ana Grama din Sibiu, membru fondator al aşa-numitului „grup de la Sfântu-Gheorghe”, care în luna august a împlinit o frumoasă vârstă şi, au păstrat un moment de reculegere, în memoria eruditului arhivist şi istoric Ioan Ranca, din Târgu-Mureş, şi a Pr. Ioan Tămaş, din Vâlcele, trecuţi de curând la cele veşnice.
A fost remarcată cu satisfacţie participarea la ediţia din acest an a sesiunii, a distinşilor sociologi, istorici, etnografii, muzeografi şi arhivişti din cadrul următoarelor instituţii de ştiinţă şi cultură: Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu-Mureş, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din Bucureşti, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu-Mureş, Academia Oamenilor de Ştiinţă Bucureşti, Arhivele Naţionale Sibiu, Secretariatul de Stat pentru Culte Bucureşti, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Asociația „Ştefadina” din București, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” - Filiala Iaşi, Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Biblioteca Municipală „Petru Maior” Reghin, Centrul Cultural Topliţa, Despărţămintele ASTRA Cluj, Mureş, Covasna-Harghita şi Buzăul Ardelean, precum şi din alte muzee, arhive, asociaţii culturale şi participarea unor cunoscuţi seniori ai cercetării în domeniul ştiinţelor socio-umane.
În plenul sesiunii au prezentate comunicări deosebit de valoroase profesorii universitari Valer Dorneanu, Ion Solcanu, Valeriu Tabără, Radu Baltasiu, Ion Giurcă, Petre Ţurlea şi Ioan Sabău-Pop. Din tematica bogată şi diversă a comunicărilor care au fost prezentate, în plen şi în secţiunile de Istorie, menţionăm, în primul rând, studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1920, respectiv cele care au avut loc în vederea recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri, prin Tratatul de Pace de la Trianon, noi contribuţii documentare referitoare la împlinirea a 80 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, aspecte ale convieţuirii interetnice româno-maghiare în ultimul secol, aspecte din viaţa şi activitatea unor personalităţi româneşti de ieri şi de astăzi, precum: Mihai Viteazul, Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna, Octavian C. Tăslăuanu, generalii Dănilă Papp şi Ernest Broşteanu, Onisifor Ghibu, Protopopul Aurel Munteanu al Huedinului, prof. Ioan Bozoceanu din Vâlcele, Maria Berenyi din Ungaria, istoricii Ioan Ranca şi Ioan Scurtu ş.a., dar şi probleme precum: aspecte din activitatea caritabilă a clerului ortodox, învăţământul confesional românesc, starea de spirit a locuitorilor români şi maghiari din Arcul Intracarpatic în anii premergători Tratatului de la Trianon, aspecte ale vieţii administrative din perioada interbelică în judeţul Odorhei, cedările teritoriale din anul 1940, calvarul românilor expulzaţi şi refugiaţi din teritoriul Ardealului cedat Ungariei în urma Dictatului de la Viena, Trianon post Trianon (România şi Ungaria la Conferinţa de Pace de la Paris, 1946 -1947) ş.a..
În cadrul secţiunii Sociologie s-a remarcat prezenţa cercetătorilor de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române din Bucureşti, cu teme de larg interes, precum: sociologia gustiană a Marii Uniri, abordări etno-politice în anul Centenarului Tratatului de la Trianon - analiză comparativă România-Ungaria, dosar românesc: Ucraina, Grecia, Spania, precum şi a cercetătorilor din Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu-Mureş, Covasna şi Sfântu-Gheorghe, cu teme care au abordat probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; manipularea masselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale şi politice în inima Ţării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; minorităţile naţionale din România de azi - drepturi şi oportunităţi; proiecte ale unor instituţii şi asociaţii culturale pentru afirmarea culturii româneşti în Arcul Intracarpatic ş.a..
În secţiunea Etnografie şi Cultură Românească au fost prezentate comunicări referitoare la istoria şi cultura tradiţională a românilor din Arcul Intracarpatic (Covasna, Tulgheş, Gheorgheni), noi apariţii la editurile „Eurocarpatica” şi „Grai Românesc”, principalele lucrări monografice ale localităţilor, instituţiilor şi personalităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, dar şi teme precum: sfinţii - modele sociale pentru elită şi popor; câteva gânduri la vreme de pandemie; păpuşarele de caş de la Covasna - valenţe etnografice şi afective şi oportunităţi antreprenoriale create de produsul montan asupra valorificării potenţialului gastronomic din sud-estul Transilvaniei ş.a..
În secţiunea Colecţii şi colecţionari au fost prezentate colecţii de port tradiţional şi artă populară, medalii, monezi şi bancnote, vederi şi fotografii vechi, valori de patrimoniu (artefacte, carte veche românească, fosile şi minerale), valori filatelice şi numismatice, fotografii digitale, proiecte de salvare în format tipărit şi electronic a memoriei colective - tehnici de abordare, de lucru şi de difuzare.
Secţiunea Mediul asociativ - exemple de bună practică a oferit cadrul necesar cunoaşterii exemplelor de bună practică ale celor mai active asociaţii culturale, în principal din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dar nu numai, şi dezbaterii unor teme precum: promovarea culturii româneşti, cunoaşterea istoriei învăţământului românesc din zonă, iniţierea şi implementarea unor proiecte culturale şi umanitare, înălţarea de monumente de for public dedicate unor evenimente importante din istoria locală şi naţională, implicarea tinerei generaţii în viaţa culturală, aspecte ale voluntariatului tinerilor, respectarea legislaţiei în judeţele Covasna şi Harghita, dar şi probleme actuale privind comunităţile romano-catolice din Moldova sau aspecte ale activităţii de voluntariat din cadrul Asociaţiei Românilor din Italia ş.a..
Păstrând formatul tradiţional al sesiunii, în program au fost prezentate noi apariţii editoriale, printre care volumele: Ana Grama, Imanenţe în consolidarea conştiinţei de sine a neamului, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2020; dr. Mihai Suciu, La porţile puterii, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2020; prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Al Doilea Trianon, Editura „Semne”, Bucureşti, 2020; prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă, Generalul Ernest Broşteanu - eliberator al Basarabiei; Pr. dr. Laurenţiu Gabriel Panciu, Bisericile Româneşti din judeţele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune (azi Covasna şi Harghita) în perioada 1918-1945, Editura „Grai Românesc”, Miercurea-Ciuc, Mihaela Aionesei, La pas prin Patria Mamă, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2020 şi vor fi semnalate volumele semnate de dr. Zeno Milea, prof. Mihai Trifoi, Pr. Ioan Tămaş ş.a.. Cartea Pr. Laurenţiu Panciu - teza sa de doctorat, volumul referitor la Istoria învăţământului românesc din juduţul Harghita, şi anuarul Acta Carpatica nr. 6, împreună cu alte 7 volume, fac parte din proiectul „Promovarea istoriei şi culturii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, prin lucrări reprezentative”, realizat cu sprijinul SGG. Din volumele care vor fi lansate până la sfârşitul anului, menţionăm lucrarea Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei - 25 de ani de la înfiinţare, volumele de studii Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri prin Tratatul de Pace de la Trianon şi Consecinţele Dictatului de la Viena asupra Poporului Român, Cronica Parohiei Ortodoxe Băţanii Mari, de Pr. Ioan Garcea, reeditarea lucrării Depresiunea Întorsurii Buzăului, de Emil Micu, Laurenţiu Someşan şi Vasile Pop, precum şi volumele Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi românii din sud-estul Transilvaniei - teza de doctorat a Pr. Marius Banciu şi Profesioniştii noştri 27, dedicat istoricului şi scriitorului Vasile Lechinţan la 70 de ani. Prin lucrările apărute în colecţia Profesioniştii noştri sunt cinstiţi toţi cei care au fost şi sunt alături de cercetătorii locali, în activitatea de cercetare din domeniile arhivisticii, istoriei şi culturii tradiţionale din Transilvania.
Comunicările prezentate în cadrul sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 7/2020, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Asociaţia „Ştefadina” din Bucureşti.
În final, moderatorii lucrărilor din plen şi din cele şase secţiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor şi au făcut sugestii şi propuneri pentru ediţiile viitoare. S-a apreciat că ediţia din acest an a sesiunii a fost o întrunire ştiinţifică de înaltă ţinută, reprezentând una din cele mai reuşite ediţii, dintre cele 26 ale manifestării. A fost evidenţiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conţinutul şi mesajul acestora, precum şi climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite, sau au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice sau istorice, ori capitole din lucrări de doctorat şi masterat.
Organizatorii au adresat mulţumiri tuturor celor care au participat la buna desfăşurare a sesiunii: Secretariatului General al Guvernului României, Asociaţiei „Ştefadina”, Complexului Sportiv Naţional Izvoru-Mureşului, Primăriei comunei Voşlobeni, partenerilor mass-media „Condeiul ardelean”, „Informaţia Harghitei”, „Cuvântul liber”, „Mesagerul de Covasna”, colaboratorilor şi voluntarilor din cadrul asociaţiilor culturale şi civice româneşti din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.
Din partea Serviciului de Dezvoltare Comunitară, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, au participat, la dezbaterile din plen şi cu comunicări, în secţiuni, consilierii Larisa Axinia, Bianca Păcurar şi Dragoş Burghelea. Propunerile şi sugestiile formulate pe parcursul dezbaterilor referitoare la starea comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş vor fi centralizate, prin grija organizatorilor, şi înaintate Secretariatului General al Guvernului României.
Sprijinul acordat de Secretariatul General al Guvernului României a fost menţionat, în cadrul proiectului, în plen şi pe secţiuni, în zilele de 25 şi 26 septembrie 2020 şi în toate materialele de presă care au prezentat manifestările din cadrul proiectului Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie.
Biroul de presă al Centrului European de Studii Covasna-Harghita