Unele articole, aşa cum este cel apărut în „Haromszek”, în februarie 2000, încearcă internaţionalizarea problemei „expansiunii Ortodoxiei” în Arcul Intracarpatic: „În judeţele Covasna şi Harghita, două regiuni transilvănene în care minoritatea maghiară reprezintă un procent de 75, respectiv 85 la sută (însemnând aici majoritatea), biserica ortodoxă s-a apucat febril să construiască biserici… Se construiesc biserici ortodoxe în aşezări locuite aproape în exclusivitate de maghiari. Obiectivul final nu poate fi altceva decât schimbarea procentelor etnice, lucru asupra căruia au insistat mereu guvernele române în exerciţiu. Premierul Orban Viktor consideră că, în timp ce relaţiile dintre cele două ţări sunt acum excelente, construirile de biserici în judeţele Covasna şi Harghita sunt alarmante. Guvernul român şi conducătorii bisericii ortodoxe neagă motivele ascunse şi mai degrabă dau glas surprinderii lor”. ![]()
Tema este reluată constant, cu menţinerea temerii aşezării în Ardeal a românilor de peste Carpaţi: „Transilvania, mentalitatea ortodoxă de tip-Tanacu se transformă într-o politică de stat agresivă. În ultimii 15 ani, au fost construite cel puţin 2.000 de biserici ortodoxe, plus catedrale, în mare parte din impozitele credincioşilor care aparţin altor confesiuni. Nu constituie o problemă faptul că în Sâncrai nu există credincioşi ortodocşi, căci vor exista în cazul construirii unei biserici. Vor fi aduşi din Vechiul regat preoţi, cantori, cu familii şi cu rude, care vor considera că intră în sarcina lor să decidă dacă secuii pot crea microregiuni, pe pământul lor natal. (…) Programul Români, treceţi Carpaţii a contribuit la mărirea ţării”.
Construirea de noi biserici parohiale şi aşezăminte monahale în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, este atent monitorizată de presa în limbă maghiară din cele două judeţe: „… Din datele oficiului patrimoniului cultural şi cultelor din judeţul Covasna, în ultimii 15 ani, în Trei Scaune a început construirea unui număr mai mare de biserici ortodoxe decât cel al tuturor confesiunilor istorice transilvănene. Problema construirii bisericilor merită analizată periodic. Cel mai mare val al acestora a avut loc în anii de după schimbarea regimului. În 1991, la Mărcuş a început construirea unei mănăstiri ortodoxe… În 1993, a fost demarată construirea unei singure biserici ortodoxe - la Târgu-Secuiesc… În 1994, a reînceput construirea bisericilor ortodoxe, la Voineşti şi la Întorsura-Buzăului… Într-un mod interesant, în următorii patru ani, în Trei Scaune a început construirea doar a unor biserici ortodoxe: în 1997 la Sita-Buzăului, în 1998 la Valea-Mare, în 1999 la Zagon, în 2000 tot la Valea-Mare”.
„Nu ştiu a câta depăşire a planului cincinal o înregistrează episcopia ortodoxă - remarcă cu maliţiozitate ziaristul B. Kovacs Andras. Cert este că extinzându-şi forţat cadrul modest, mănăstirea din Valea Mare devine - mulţumită lucrărilor de construcţie de amploare - mănăstire ortodoxă de dimensiuni medii. Inelul de mănăstiri care înconjoară satele secuieşti se îmbogăţeşte, în vecinătatea mănăstirii de la Mărcuş, recent construită şi ea, cu o nouă perlă - aflăm din presa de limbă română. De la numai câţiva, numărul călugărilor va creşte la 37, înălţându-se astfel un nou bastion al credinţei, spre bucuria unora şi supărarea altora - vesteşte presa. Stareţul mănăstirii în construcţie trâmbiţează şi el, adresând mulţumiri speciale pentru ajutorul dobrogean datorită căruia a fost posibilă construirea cetăţii de hotar. După cum se ştie, în anii ’90, Valea-Mare a fost prima comună nouă din judeţ, care a primit aprobarea parlamentului pentru a deveni independentă din punct de vedere administrativ.”
Nici construirea noii biserici ortodoxe în parohia Covasna-staţiune nu a rămas fără ecoul cuvenit, în presa locală de limbă maghiară: „Episcopia ortodoxă a judeţelor Harghita şi Covasna a adresat o cerere consiliului local Covasna în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie pentru ridicarea unei biserici de lemn lângă Hotelul Montana. Consilierul local PSD, Ioan Mugur Topolniţchi, a insistat ca cererea să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de consiliu. Construirea celei de-a patra biserici ortodoxe este un mai vechi vis al localnicilor români care nu aparţin de Voineşti. Un localnic de naţionalitate maghiară i-a vândut bisericii ortodoxe, contra sumei de 900 milioane lei vechi, terenul pe care îl moştenise şi care îi fusese retrocedat în apropierea Hotelului Montana. Biserica a împrejmuit terenul şi a amplasat acolo trei cruci ortodoxe… Un ierarh al episcopiei ortodoxe a judeţelor Harghita şi Covasna, părintele Ioan, după cum ni s-a prezentat la telefon, ne-a informat că la cererea turiştilor din Covasna au pornit în căutarea unui teren în apropierea hotelurilor, pe care să ridice o biserică… Comisia de specialitate a stabilit că potrivit proiectului de sistematizare a oraşului, pe terenul pe care se doreşte a fi construită biserica nu pot fi construite decât locuinţe. Cu toate acestea, în ziua de 12 noiembrie, biserica ortodoxă va depune, într-un cadru festiv, piatra de temelie a bisericii în stil maramureşean care urmează să fie construită lângă Hotelul Montana”.
O problemă mult dezbătută în presa locală a fost şi cea privind atribuirea de către Guvernul Năstase a sediului Băncii Naţionale din Sfântu- Gheorghe şi revenirea asupra acestui act normativ printr-o hotărâre a Guvernului Tăriceanu. Unul din articolele pe această temă poartă, bineînţeles, titlul Expansiunea cupolelor sub formă de ceapă: „În cadrul ultimei şedinţe de guvern, cabinetul Năstase a donat Episcopiei ortodoxe de Harghita şi Covasna fosta clădire a Băncii Naţionale din Sfântu- Gheorghe, cedată Consiliului Judeţean în 2004 de către guvern. Scandalul a izbucnit după apariţia deciziei în Monitorul Oficial, doar atunci ieşind la iveală faptul că, într-un mod perfid, Episcopia ortodoxă a intrat în posesia unor noi averi imobiliare imense atât în Târgu-Mureş cât şi în alte oraşe din Transilvania. Parlamentul nu ştia nimic despre acest caz - a declarat deputatul Tamas Sandor. Asemenea tranzacţii au loc cu aprobarea donatorului, a solicitantului şi a proprietarului, dar în acest caz, banca a predat clădirea Ministerului Culturii şi Cultelor, condus de Răzvan Teodorescu, iar acesta Episcopiei ortodoxe de Harghita şi Covasna. Din păcate, legislativul nici măcar nu trebuie să-şi dea acordul - a declarat deputatul.
Spre norocul lui, proprietarul anterior, autoguvernarea judeţului Covasna, a aflat la timp despre amintita hotărâre a guvernului - a afirmat Demeter Janos. În acest fel, juriştii, în cadrul termenului de 30 de zile, au depus o contestaţie la cabinetul Tăriceanu în vederea revocării hotărârii guvernamentale dezavantajoase pentru judeţ. Am avut şi avem proiecte în ceea ce priveşte fosta clădire a băncii - a declarat preşedintele consiliului. În acel loc vrem să amenajăm o galerie a artelor moderne şi tot în această clădire ar avea sediul Institutul judeţean de cultură”.
S-au făcut demersuri şi pentru a se reveni asupra prevederilor legale prin care personalul neclerical din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, ca urmare a intervenţiilor IPS Ioan, primeşte un important sprijin financiar pentru asigurarea salariilor de la bugetul central al statului, demersuri care, din fericire, nu au avut sorţi de izbândă: „Ştim că după înfiinţare, episcopia Harghita-Covasna a devenit, prin intermediul a diferite hotărâri de guvern, posesoarea unei averi de sute de miliarde de lei. Episcopia năvăleşte în forţă în satele de pe Pământul Secuiesc, construieşte, pentru cei câţiva credincioşi ai săi, biserici grandioase în aşezări pur maghiare, doreşte să ridice noi şi noi catedrale la Sfântu-Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, considerând împotrivirea populaţiei locale drept o acţiune îndreptată împotriva religiei şi a ortodoxismului. S-a dorit declararea drept religie de stat, naţională, a bisericii ortodoxe - care a depăşit de mult secularizarea în Europa - şi aducerea credincioşilor minoritari într-o situaţie defavorizată, lezându-se astfel adânc drepturile lor şi încălcându-se în acelaşi timp libertatea confesională. De la Trianon încoace, biserica ortodoxă se bucură de sprijinul onorific al fiecărui guvern care a existat. Hotărârea din decembrie anul trecut a guvernului Isărescu este doar unul din nenumăratele exemple. S-a dispus că episcopia ortodoxă Covasna- Harghita, cu doar 70-80.000 de credincioşi, poate avea 250 de angajaţi laici, ale căror salarii vor fi asigurate de la bugetul de stat. Calculând la nivelul salariului minim pe economie, se ajunge la suma de 185.500.000 lei/lună. Şi din impozitele noastre”.
Tema revine obsesiv şi în alte articole care abordează problematica scăderii numărului populaţiei maghiare: „… Cealaltă faţă a medaliei este aceea că scăderea numerică a maghiarilor din părţile rupte de naţiune este tragică. Pe de-o parte, ele se golesc. Pe de altă parte, această maghiarime este absorbită de naţiunea majoritară. Numărul căsătoriile mixte creşte. Ortodoxismul pătrunde, cu strategia sa de politică naţională, şi în rândul maghiarilor care trăiesc în bloc. Câţi preoţi ortodocşi nu sunt plătiţi din impozitele noastre, câte biserici ortodoxe nu se construiesc…”.
În aceste condiţii, despre o abordare cu obiectivate a problemelor interconfesionale din Arcul Intracarpatic, cu greu se poate vorbi. Uneori, sunt, în schimb, prezentate probleme „spinoase”, cum este cea a românilor maghiarizaţi. Iată un exemplu în acest sens, în viziunea aceluiaşi B. Kovacs Andras: „Presa locală a dat de ştire că la Lunca Mărcuşului s-a construit prima biserică ortodoxă din localitate. Preotul fondator povestea: «Am avut parte de o experienţă interesantă şi greu de uitat, la Micfalău. Timp de cinci ani am predicat acolo în limba maghiară. Credincioşii ortodocşi din Micfalău cunosc doar limba maghiară, iar în condiţiile date nu aveam altă alternativă. Chiar dacă unii m-au criticat şi condamnat, eu am considerat că, în felul acesta, oamenii aceia îşi pot păstra credinţa ortodoxă, şi nu trebuie să vă spun cât de greu mi-a fost» (Cuvântul nou, 04.08.2006). Cuvintele sincere expun o problemă palpitantă şi mascată şi azi de prejudecăţi ideologice: cea a populaţiei cu nume maghiare şi vorbitoare de limbă maghiară, aparţinătoare confesiunii ortodoxe şi integrate în societatea secuiască, populaţie care odinioară număra zeci de mii de etnici pe Pământul Secuiesc. Azi, numărul acesta a scăzut, exclusivismul naţional ce a prins noi puteri în secolul XX nepriindu-i dăinuirii identităţii multiple.
Această categorie de populaţie include totuşi mii de indivizi, iar pe la sate, parohiile ortodoxe au început noi acţiuni de convertire. Unde se termină deservirea religioasă a acestei categorii şi unde începe asimilarea care urmăreşte deznaţionalizarea? Trebuie să spunem, spre lauda sa, că preotul din exemplul de mai sus, le-a predicat în limba maghiară credincioşilor maghiari. El nu poate fi acuzat de încercări de asimilare lingvistică. Colegii săi de aici, la fel ca şi preoţii catolici de pe Pământul Ceangăiesc de exemplu, urmează însă cu totul alte principii”.
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru-Mureşului, ctitoria Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan (foto), şi organizarea „sub streaşina” ei a Universităţii de Vară, a reuşit să înfurie pe apărătorii „purităţii pământului secuiesc” şi să reverse valuri de intoleranţă, aşa cum procedează publicistul Magyari Lajos în articolul următor: „Luni (16 august 2000 - n.n.), la Izvoru-Mureşului, în judeţul Harghita, a început seria de manifestări din cadrul Universităţii de Vară, care va dura o săptămână. Participă conferenţiari de seamă, politicieni cu funcţii înalte, ministrul de Externe Petre Roman, ministrul de Interne Constantin Dudu Ionescu, prefectul de Trei Scaune Gheorghe Tatu şi episcopul ortodox de Harghita- Covasna Ioan Selejan. Această universitate de vară se vrea a fi opusul celei de la Balvanyos - Băile- Tuşnad, având ca participanţi înalţi demnitari, dar omiţând intelectuali cu adevărat însemnaţi şi excluzând invitaţi maghiari.
De ce se desfăşoară tocmai în judeţul Harghita? Dacă domnilor respectivi le lipseşte universitatea de vară, de ce nu o ţin în orăşelul numit Vălenii de Munte din judeţul Prahova, unde, în perioada interbelică, istoricul şi scriitorul Nicolae Iorga a creat un adevărat cult al perfecţionării de vară, invitând la această universitate liberă - horribile dictu! - şi maghiari? Este vorba despre cu totul altceva. Punctul culminant al jocurilor libere de vară de la Izvoru- Mureşului este inaugurarea şi sfinţirea unei mănăstiri ortodoxe, un nou ghimpe, mai mult decât atât, o lovitură de pumnal în corpul secuimii… Ştiu ei ce fac! La o cucerire atât de dură, atât de sălbatică pe Pământul Secuiesc nu s-au gândit nici chiar în euforia de la Trianon! Atunci au construit biserici ortodoxe din banii şi cu munca comunităţilor secuieşti - iar acum, din bugetul de stat. Această cale este mai scurtă”.
Bineînţeles că personalitatea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan ocupă numeroase referiri în presa de limbă maghiară din cele două judeţe, şi nu numai de aici. Dacă la nivelul oamenilor de rând, pe care Vlădica i-a ajutat de atâtea ori, fără deosebire de naţionalitate sau confesiune, IPS Ioan se bucură de stima şi respectul cuvenit personalităţii Sfinţiei Sale, constituind o binemeritată răsplată a faptelor şi vorbelor caracteristice unui autentic păstor sufletesc, la nivelul unor lideri de opinie din presa de limbă maghiară, lucrurile stau cu totul altfel. Este o încercare de aplicare a perceptului biblic „Bate păstorul şi turma se va risipi”, o nefirească şi nedreaptă cale de influenţare a cititorilor publicaţiilor respective. Iată un exemplu din rândul celor „moderate”: „În momentul de faţă, în judeţul nostru există o personalitate română care este cunoscută şi pe deasupra a avut şi rezultate vizibile - acesta este conducătorul Episcopiei Ortodoxe Harghita-Covasna. De numele domnului episcop Ioan Selejan se leagă nu numai favorurile acordate episcopiei ortodoxe, obţinerea imobilelor, dar a fost prezent şi ca intermediar la acordul de anul trecut dintre Miron Cozma - Radu Vasile. Pactul de pace de atunci a fost semnat de mulţi în favoarea lui. Învârtindu-se în marea politică, episcopul Selejan a suferit un singur eşec, bunul său prieten, Radu Vasile, l-a păcălit şi pe el la Bălan: din promisiunile făcute nu s-a realizat aproape nimic”.
Indiscutabil este faptul că una din marile cuceriri ale evenimentelor din decembrie 1989 o reprezintă libertatea de opinie, libertate în numele căreia au fost exprimate public părerile prezentate. Şi totuşi, în orice stat democratic, societatea sancţionează îndemnurile la ură interetnică şi interconfesională şi nu permite manifestarea publică şi proliferarea unor discursuri care pot aduce atingere gravă ordinei de drept şi convieţuirii paşnice a locuitorilor săi. La noi, din păcate, nu se întâmplă aşa. La Sfântu-Gheorghe, de ani de zile apare o publicaţie bilunară, intitulată „Europa Ido” (Timpul Europei), care este campioana intoleranţei şi antiromânismului. Din bogata producţie editorială, redăm doar o mostră grăitoare: „Fără voi, Pământul Secuiesc ar fi un Paradis, un Rai! Înţelegeţi?! Timp de mai bine de un mileniu şi jumătate, Pământul Secuiesc a existat şi fără voi, fără dominaţie română, şi va exista şi de acum încolo. Secuii v-au ajutat în lupta împotriva turcilor. Mai mult chiar, Mihai nu ar fi ajuns niciodată în Transilvania dacă acea contradicţie dintre Bathory şi secuime nu ar fi împins de partea lui armata secuiască! Reţineţi acest lucru şi să-l treceţi în manualele voastre de istorie, deoarece nu este trecut!
Posteritatea îşi va aminti cu scârbă de aceşti 86 de ani trişti şi vor fi predaţi în viitoarele şcoli de pe Pământul Secuiesc eliberate de sub asuprirea românească drept un exemplu istoric scârbos, înspăimântător. Vor fi amintiţi împreună cu epidemiile de pestă şi de holeră de odinioară şi se va menţiona - la capitolul deosebiri - doar atât că a durat mai mult şi a fost mai distrugător.
În toate localităţile vom ieşi în stradă, să vadă lumea că secuii-maghiari s-au mişcat. Vom face acest lucru până când ne vom obţine libertatea! Ne-am săturat de voi! Suntem sătui de voi până-n gât!
Vrem un Pământ Secuiesc liber!! Înţelegeţi?!”.
Fără comentarii. Încă o dovadă concludentă despre faptul că „somnul raţiunii naşte monştri”.
Trebuie, însă, menţionat că „tonul” percepţiei negative a materialelor din presa maghiară faţă de Biserica ortodoxă îl dau liderii politici şi civici maghiari, în frunte cu Marko Bela şi episcopul Tokes Laszlo. La şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR de la Târgu- Mureş, din 15 martie 2004, Marko Bela a declarat: „Nu turla bisericii reformate se ceartă cu turla bisericii catolice, ci edificiile ortodoxe, care se înmulţesc ca ciupercile după ploaie, se înalţă trufaşe peste amândouă. Cine nu înţelege asta, nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplă în Transilvania”. La rândul său, prezent la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, din vara anului 2009, episcopul Laszlo Tokes a afirmat: „Ar trebui să le învingem graniţele neîncrederii şi să privim minorităţile în spiritul Raportului Tismăneanu, care recunoaşte maghiarii, recunoaşte existenţa politicii colonizării în vederea schimbării componenţei etnice în timpul comunismului”. Episcopul este de părere că, tocmai din această cauză, armata sau biserica ortodoxă nu trebuie să continue colonizarea.
Marea sărbătoare a creştinilor ortodocşi din Harghita şi Covasna, prilejuită de ridicarea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan la rangul de Arhiepiscop onorific, un act solemn şi demn, desfăşurat într-o atmosferă de autentică trăire creştină, a fost prezentată în unele publicaţii de limbă maghiară din zonă, din aceiaşi perspectivă păguboasă a neadevărului şi intoleranţei, ca în exemplu ce urmează: „La data de 23 august a.c. - se spune în articolul intitulat Extindere rapidă a ortodoxiei - la Miercurea- Ciuc, politicieni de înalt rang l-au felicitat pe episcopul ortodox Ioan Selejan, ce şi-a făcut un cuib în reşedinţa judeţului Harghita, ba mai mult, în cadrul unui ceremonial festiv, patriarhul Daniel l-a ridicat la rang de arhiepiscop…
Cât de importantă este românizarea Ţinutului Secuiesc rezidă clar şi din faptul că la sărbătorirea a 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pe lângă premierul Emil Boc, au mai fost prezenţi şi preşedintele senatului, Mircea Geoană, ministra învăţământului, Ecaterina Andronescu, europarlamentarul liberal, Norica Nicolai, respectiv preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor. În cadrul discursului său, arhiepiscopul Ioan Selejan a menţionat că, din 1994 - de când s-a înfiinţat la Miercurea-Ciuc Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei - şi până în prezent, în cele două judeţe s-au construit 30 (!) de noi biserici, 6 mănăstiri, 20 de parohii, două capele pentru şcoli, una pentru spital şi una pentru închisoare, respectiv s-au reabilitat 39 de biserici. Dacă este să analizăm aceste cifre, atunci constatăm clar cât de amplu este procesul de românizare a judeţelor Harghita şi Covasna”.
Îmbucurător este faptul că această poziţiei publică este oarecum singulară, existând premisele ca un astfel de discurs mediatic să fie din ce în ce mai redus, spre binele tuturor creştinilor din aceste binecuvântate meleaguri din Arcul Intracarpatic.