Mister
pogorât din Cer,
este Euharistia,
care varsă mântuirea
asupra tuturor
care o cer.

Hrană
Pâinea ca şi-o mană
potoleşte foamea creştinilor,
cu un substrat nemuritor
şi în chip de
Taină.

Băutură
îndepărtând orice ură,
Sângele Lui ni-se-tinde,
Viaţa ni-s-aprinde
spre o lume nouă
Cu cerească rouă.

Unele articole, aşa cum este cel apărut în „Haromszek”, în februarie 2000, încearcă internaţionalizarea problemei „expansiunii Ortodoxiei” în Arcul Intracarpatic: „În judeţele Covasna şi Harghita, două regiuni transilvănene în care minoritatea maghiară reprezintă un procent de 75, respectiv 85 la sută (însemnând aici majoritatea), biserica ortodoxă s-a apucat febril să construiască biserici… Se construiesc biserici ortodoxe în aşezări locuite aproape în exclusivitate de maghiari. Obiectivul final nu poate fi altceva decât schimbarea procentelor etnice, lucru asupra căruia au insistat mereu guvernele române în exerciţiu. Premierul Orban Viktor consideră că, în timp ce relaţiile dintre cele două ţări sunt acum excelente, construirile de biserici în judeţele Covasna şi Harghita sunt alarmante. Guvernul român şi conducătorii bisericii ortodoxe neagă motivele ascunse şi mai degrabă dau glas surprinderii lor”.
Tema este reluată constant, cu menţinerea temerii aşezării în Ardeal a românilor de peste Carpaţi: „Transilvania, mentalitatea ortodoxă de tip-Tanacu se transformă într-o politică de stat agresivă. În ultimii 15 ani, au fost construite cel puţin 2.000 de biserici ortodoxe, plus catedrale, în mare parte din impozitele credincioşilor care aparţin altor confesiuni. Nu constituie o problemă faptul că în Sâncrai nu există credincioşi ortodocşi, căci vor exista în cazul construirii unei biserici. Vor fi aduşi din Vechiul regat preoţi, cantori, cu familii şi cu rude, care vor considera că intră în sarcina lor să decidă dacă secuii pot crea microregiuni, pe pământul lor natal. (…) Programul Români, treceţi Carpaţii a contribuit la mărirea ţării”.
Construirea de noi biserici parohiale şi aşezăminte monahale în localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, este atent monitorizată de presa în limbă maghiară din cele două judeţe: „… Din datele oficiului patrimoniului cultural şi cultelor din judeţul Covasna, în ultimii 15 ani, în Trei Scaune a început construirea unui număr mai mare de biserici ortodoxe decât cel al tuturor confesiunilor istorice transilvănene. Problema construirii bisericilor merită analizată periodic. Cel mai mare val al acestora a avut loc în anii de după schimbarea regimului. În 1991, la Mărcuş a început construirea unei mănăstiri ortodoxe… În 1993, a fost demarată construirea unei singure biserici ortodoxe - la Târgu-Secuiesc… În 1994, a reînceput construirea bisericilor ortodoxe, la Voineşti şi la Întorsura-Buzăului… Într-un mod interesant, în următorii patru ani, în Trei Scaune a început construirea doar a unor biserici ortodoxe: în 1997 la Sita-Buzăului, în 1998 la Valea-Mare, în 1999 la Zagon, în 2000 tot la Valea-Mare”.
„Nu ştiu a câta depăşire a planului cincinal o înregistrează episcopia ortodoxă - remarcă cu maliţiozitate ziaristul B. Kovacs Andras. Cert este că extinzându-şi forţat cadrul modest, mănăstirea din Valea Mare devine - mulţumită lucrărilor de construcţie de amploare - mănăstire ortodoxă de dimensiuni medii. Inelul de mănăstiri care înconjoară satele secuieşti se îmbogăţeşte, în vecinătatea mănăstirii de la Mărcuş, recent construită şi ea, cu o nouă perlă - aflăm din presa de limbă română. De la numai câţiva, numărul călugărilor va creşte la 37, înălţându-se astfel un nou bastion al credinţei, spre bucuria unora şi supărarea altora - vesteşte presa. Stareţul mănăstirii în construcţie trâmbiţează şi el, adresând mulţumiri speciale pentru ajutorul dobrogean datorită căruia a fost posibilă construirea cetăţii de hotar. După cum se ştie, în anii ’90, Valea-Mare a fost prima comună nouă din judeţ, care a primit aprobarea parlamentului pentru a deveni independentă din punct de vedere administrativ.”
Nici construirea noii biserici ortodoxe în parohia Covasna-staţiune nu a rămas fără ecoul cuvenit, în presa locală de limbă maghiară: „Episcopia ortodoxă a judeţelor Harghita şi Covasna a adresat o cerere consiliului local Covasna în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie pentru ridicarea unei biserici de lemn lângă Hotelul Montana. Consilierul local PSD, Ioan Mugur Topolniţchi, a insistat ca cererea să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe de consiliu. Construirea celei de-a patra biserici ortodoxe este un mai vechi vis al localnicilor români care nu aparţin de Voineşti. Un localnic de naţionalitate maghiară i-a vândut bisericii ortodoxe, contra sumei de 900 milioane lei vechi, terenul pe care îl moştenise şi care îi fusese retrocedat în apropierea Hotelului Montana. Biserica a împrejmuit terenul şi a amplasat acolo trei cruci ortodoxe… Un ierarh al episcopiei ortodoxe a judeţelor Harghita şi Covasna, părintele Ioan, după cum ni s-a prezentat la telefon, ne-a informat că la cererea turiştilor din Covasna au pornit în căutarea unui teren în apropierea hotelurilor, pe care să ridice o biserică… Comisia de specialitate a stabilit că potrivit proiectului de sistematizare a oraşului, pe terenul pe care se doreşte a fi construită biserica nu pot fi construite decât locuinţe. Cu toate acestea, în ziua de 12 noiembrie, biserica ortodoxă va depune, într-un cadru festiv, piatra de temelie a bisericii în stil maramureşean care urmează să fie construită lângă Hotelul Montana”.
O problemă mult dezbătută în presa locală a fost şi cea privind atribuirea de către Guvernul Năstase a sediului Băncii Naţionale din Sfântu- Gheorghe şi revenirea asupra acestui act normativ printr-o hotărâre a Guvernului Tăriceanu. Unul din articolele pe această temă poartă, bineînţeles, titlul Expansiunea cupolelor sub formă de ceapă: „În cadrul ultimei şedinţe de guvern, cabinetul Năstase a donat Episcopiei ortodoxe de Harghita şi Covasna fosta clădire a Băncii Naţionale din Sfântu- Gheorghe, cedată Consiliului Judeţean în 2004 de către guvern. Scandalul a izbucnit după apariţia deciziei în Monitorul Oficial, doar atunci ieşind la iveală faptul că, într-un mod perfid, Episcopia ortodoxă a intrat în posesia unor noi averi imobiliare imense atât în Târgu-Mureş cât şi în alte oraşe din Transilvania. Parlamentul nu ştia nimic despre acest caz - a declarat deputatul Tamas Sandor. Asemenea tranzacţii au loc cu aprobarea donatorului, a solicitantului şi a proprietarului, dar în acest caz, banca a predat clădirea Ministerului Culturii şi Cultelor, condus de Răzvan Teodorescu, iar acesta Episcopiei ortodoxe de Harghita şi Covasna. Din păcate, legislativul nici măcar nu trebuie să-şi dea acordul - a declarat deputatul.
Spre norocul lui, proprietarul anterior, autoguvernarea judeţului Covasna, a aflat la timp despre amintita hotărâre a guvernului - a afirmat Demeter Janos. În acest fel, juriştii, în cadrul termenului de 30 de zile, au depus o contestaţie la cabinetul Tăriceanu în vederea revocării hotărârii guvernamentale dezavantajoase pentru judeţ. Am avut şi avem proiecte în ceea ce priveşte fosta clădire a băncii - a declarat preşedintele consiliului. În acel loc vrem să amenajăm o galerie a artelor moderne şi tot în această clădire ar avea sediul Institutul judeţean de cultură”.
S-au făcut demersuri şi pentru a se reveni asupra prevederilor legale prin care personalul neclerical din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, ca urmare a intervenţiilor IPS Ioan, primeşte un important sprijin financiar pentru asigurarea salariilor de la bugetul central al statului, demersuri care, din fericire, nu au avut sorţi de izbândă: „Ştim că după înfiinţare, episcopia Harghita-Covasna a devenit, prin intermediul a diferite hotărâri de guvern, posesoarea unei averi de sute de miliarde de lei. Episcopia năvăleşte în forţă în satele de pe Pământul Secuiesc, construieşte, pentru cei câţiva credincioşi ai săi, biserici grandioase în aşezări pur maghiare, doreşte să ridice noi şi noi catedrale la Sfântu-Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, considerând împotrivirea populaţiei locale drept o acţiune îndreptată împotriva religiei şi a ortodoxismului. S-a dorit declararea drept religie de stat, naţională, a bisericii ortodoxe - care a depăşit de mult secularizarea în Europa - şi aducerea credincioşilor minoritari într-o situaţie defavorizată, lezându-se astfel adânc drepturile lor şi încălcându-se în acelaşi timp libertatea confesională. De la Trianon încoace, biserica ortodoxă se bucură de sprijinul onorific al fiecărui guvern care a existat. Hotărârea din decembrie anul trecut a guvernului Isărescu este doar unul din nenumăratele exemple. S-a dispus că episcopia ortodoxă Covasna- Harghita, cu doar 70-80.000 de credincioşi, poate avea 250 de angajaţi laici, ale căror salarii vor fi asigurate de la bugetul de stat. Calculând la nivelul salariului minim pe economie, se ajunge la suma de 185.500.000 lei/lună. Şi din impozitele noastre”.
Tema revine obsesiv şi în alte articole care abordează problematica scăderii numărului populaţiei maghiare: „… Cealaltă faţă a medaliei este aceea că scăderea numerică a maghiarilor din părţile rupte de naţiune este tragică. Pe de-o parte, ele se golesc. Pe de altă parte, această maghiarime este absorbită de naţiunea majoritară. Numărul căsătoriile mixte creşte. Ortodoxismul pătrunde, cu strategia sa de politică naţională, şi în rândul maghiarilor care trăiesc în bloc. Câţi preoţi ortodocşi nu sunt plătiţi din impozitele noastre, câte biserici ortodoxe nu se construiesc…”.
În aceste condiţii, despre o abordare cu obiectivate a problemelor interconfesionale din Arcul Intracarpatic, cu greu se poate vorbi. Uneori, sunt, în schimb, prezentate probleme „spinoase”, cum este cea a românilor maghiarizaţi. Iată un exemplu în acest sens, în viziunea aceluiaşi B. Kovacs Andras: „Presa locală a dat de ştire că la Lunca Mărcuşului s-a construit prima biserică ortodoxă din localitate. Preotul fondator povestea: «Am avut parte de o experienţă interesantă şi greu de uitat, la Micfalău. Timp de cinci ani am predicat acolo în limba maghiară. Credincioşii ortodocşi din Micfalău cunosc doar limba maghiară, iar în condiţiile date nu aveam altă alternativă. Chiar dacă unii m-au criticat şi condamnat, eu am considerat că, în felul acesta, oamenii aceia îşi pot păstra credinţa ortodoxă, şi nu trebuie să vă spun cât de greu mi-a fost» (Cuvântul nou, 04.08.2006). Cuvintele sincere expun o problemă palpitantă şi mascată şi azi de prejudecăţi ideologice: cea a populaţiei cu nume maghiare şi vorbitoare de limbă maghiară, aparţinătoare confesiunii ortodoxe şi integrate în societatea secuiască, populaţie care odinioară număra zeci de mii de etnici pe Pământul Secuiesc. Azi, numărul acesta a scăzut, exclusivismul naţional ce a prins noi puteri în secolul XX nepriindu-i dăinuirii identităţii multiple.
Această categorie de populaţie include totuşi mii de indivizi, iar pe la sate, parohiile ortodoxe au început noi acţiuni de convertire. Unde se termină deservirea religioasă a acestei categorii şi unde începe asimilarea care urmăreşte deznaţionalizarea? Trebuie să spunem, spre lauda sa, că preotul din exemplul de mai sus, le-a predicat în limba maghiară credincioşilor maghiari. El nu poate fi acuzat de încercări de asimilare lingvistică. Colegii săi de aici, la fel ca şi preoţii catolici de pe Pământul Ceangăiesc de exemplu, urmează însă cu totul alte principii”.
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru-Mureşului, ctitoria Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan (foto), şi organizarea „sub streaşina” ei a Universităţii de Vară, a reuşit să înfurie pe apărătorii „purităţii pământului secuiesc” şi să reverse valuri de intoleranţă, aşa cum procedează publicistul Magyari Lajos în articolul următor: „Luni (16 august 2000 - n.n.), la Izvoru-Mureşului, în judeţul Harghita, a început seria de manifestări din cadrul Universităţii de Vară, care va dura o săptămână. Participă conferenţiari de seamă, politicieni cu funcţii înalte, ministrul de Externe Petre Roman, ministrul de Interne Constantin Dudu Ionescu, prefectul de Trei Scaune Gheorghe Tatu şi episcopul ortodox de Harghita- Covasna Ioan Selejan. Această universitate de vară se vrea a fi opusul celei de la Balvanyos - Băile- Tuşnad, având ca participanţi înalţi demnitari, dar omiţând intelectuali cu adevărat însemnaţi şi excluzând invitaţi maghiari.
De ce se desfăşoară tocmai în judeţul Harghita? Dacă domnilor respectivi le lipseşte universitatea de vară, de ce nu o ţin în orăşelul numit Vălenii de Munte din judeţul Prahova, unde, în perioada interbelică, istoricul şi scriitorul Nicolae Iorga a creat un adevărat cult al perfecţionării de vară, invitând la această universitate liberă - horribile dictu! - şi maghiari? Este vorba despre cu totul altceva. Punctul culminant al jocurilor libere de vară de la Izvoru- Mureşului este inaugurarea şi sfinţirea unei mănăstiri ortodoxe, un nou ghimpe, mai mult decât atât, o lovitură de pumnal în corpul secuimii… Ştiu ei ce fac! La o cucerire atât de dură, atât de sălbatică pe Pământul Secuiesc nu s-au gândit nici chiar în euforia de la Trianon! Atunci au construit biserici ortodoxe din banii şi cu munca comunităţilor secuieşti - iar acum, din bugetul de stat. Această cale este mai scurtă”.
Bineînţeles că personalitatea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan ocupă numeroase referiri în presa de limbă maghiară din cele două judeţe, şi nu numai de aici. Dacă la nivelul oamenilor de rând, pe care Vlădica i-a ajutat de atâtea ori, fără deosebire de naţionalitate sau confesiune, IPS Ioan se bucură de stima şi respectul cuvenit personalităţii Sfinţiei Sale, constituind o binemeritată răsplată a faptelor şi vorbelor caracteristice unui autentic păstor sufletesc, la nivelul unor lideri de opinie din presa de limbă maghiară, lucrurile stau cu totul altfel. Este o încercare de aplicare a perceptului biblic „Bate păstorul şi turma se va risipi”, o nefirească şi nedreaptă cale de influenţare a cititorilor publicaţiilor respective. Iată un exemplu din rândul celor „moderate”: „În momentul de faţă, în judeţul nostru există o personalitate română care este cunoscută şi pe deasupra a avut şi rezultate vizibile - acesta este conducătorul Episcopiei Ortodoxe Harghita-Covasna. De numele domnului episcop Ioan Selejan se leagă nu numai favorurile acordate episcopiei ortodoxe, obţinerea imobilelor, dar a fost prezent şi ca intermediar la acordul de anul trecut dintre Miron Cozma - Radu Vasile. Pactul de pace de atunci a fost semnat de mulţi în favoarea lui. Învârtindu-se în marea politică, episcopul Selejan a suferit un singur eşec, bunul său prieten, Radu Vasile, l-a păcălit şi pe el la Bălan: din promisiunile făcute nu s-a realizat aproape nimic”.
Indiscutabil este faptul că una din marile cuceriri ale evenimentelor din decembrie 1989 o reprezintă libertatea de opinie, libertate în numele căreia au fost exprimate public părerile prezentate. Şi totuşi, în orice stat democratic, societatea sancţionează îndemnurile la ură interetnică şi interconfesională şi nu permite manifestarea publică şi proliferarea unor discursuri care pot aduce atingere gravă ordinei de drept şi convieţuirii paşnice a locuitorilor săi. La noi, din păcate, nu se întâmplă aşa. La Sfântu-Gheorghe, de ani de zile apare o publicaţie bilunară, intitulată „Europa Ido” (Timpul Europei), care este campioana intoleranţei şi antiromânismului. Din bogata producţie editorială, redăm doar o mostră grăitoare: „Fără voi, Pământul Secuiesc ar fi un Paradis, un Rai! Înţelegeţi?! Timp de mai bine de un mileniu şi jumătate, Pământul Secuiesc a existat şi fără voi, fără dominaţie română, şi va exista şi de acum încolo. Secuii v-au ajutat în lupta împotriva turcilor. Mai mult chiar, Mihai nu ar fi ajuns niciodată în Transilvania dacă acea contradicţie dintre Bathory şi secuime nu ar fi împins de partea lui armata secuiască! Reţineţi acest lucru şi să-l treceţi în manualele voastre de istorie, deoarece nu este trecut!
Posteritatea îşi va aminti cu scârbă de aceşti 86 de ani trişti şi vor fi predaţi în viitoarele şcoli de pe Pământul Secuiesc eliberate de sub asuprirea românească drept un exemplu istoric scârbos, înspăimântător. Vor fi amintiţi împreună cu epidemiile de pestă şi de holeră de odinioară şi se va menţiona - la capitolul deosebiri - doar atât că a durat mai mult şi a fost mai distrugător.
În toate localităţile vom ieşi în stradă, să vadă lumea că secuii-maghiari s-au mişcat. Vom face acest lucru până când ne vom obţine libertatea! Ne-am săturat de voi! Suntem sătui de voi până-n gât!
Vrem un Pământ Secuiesc liber!! Înţelegeţi?!”.
Fără comentarii. Încă o dovadă concludentă despre faptul că „somnul raţiunii naşte monştri”.
Trebuie, însă, menţionat că „tonul” percepţiei negative a materialelor din presa maghiară faţă de Biserica ortodoxă îl dau liderii politici şi civici maghiari, în frunte cu Marko Bela şi episcopul Tokes Laszlo. La şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR de la Târgu- Mureş, din 15 martie 2004, Marko Bela a declarat: „Nu turla bisericii reformate se ceartă cu turla bisericii catolice, ci edificiile ortodoxe, care se înmulţesc ca ciupercile după ploaie, se înalţă trufaşe peste amândouă. Cine nu înţelege asta, nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplă în Transilvania”. La rândul său, prezent la Universitatea de Vară de la Băile-Tuşnad, din vara anului 2009, episcopul Laszlo Tokes a afirmat: „Ar trebui să le învingem graniţele neîncrederii şi să privim minorităţile în spiritul Raportului Tismăneanu, care recunoaşte maghiarii, recunoaşte existenţa politicii colonizării în vederea schimbării componenţei etnice în timpul comunismului”. Episcopul este de părere că, tocmai din această cauză, armata sau biserica ortodoxă nu trebuie să continue colonizarea.
Marea sărbătoare a creştinilor ortodocşi din Harghita şi Covasna, prilejuită de ridicarea Înaltpreasfinţitului Ioan Selejan la rangul de Arhiepiscop onorific, un act solemn şi demn, desfăşurat într-o atmosferă de autentică trăire creştină, a fost prezentată în unele publicaţii de limbă maghiară din zonă, din aceiaşi perspectivă păguboasă a neadevărului şi intoleranţei, ca în exemplu ce urmează: „La data de 23 august a.c. - se spune în articolul intitulat Extindere rapidă a ortodoxiei - la Miercurea- Ciuc, politicieni de înalt rang l-au felicitat pe episcopul ortodox Ioan Selejan, ce şi-a făcut un cuib în reşedinţa judeţului Harghita, ba mai mult, în cadrul unui ceremonial festiv, patriarhul Daniel l-a ridicat la rang de arhiepiscop…
Cât de importantă este românizarea Ţinutului Secuiesc rezidă clar şi din faptul că la sărbătorirea a 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pe lângă premierul Emil Boc, au mai fost prezenţi şi preşedintele senatului, Mircea Geoană, ministra învăţământului, Ecaterina Andronescu, europarlamentarul liberal, Norica Nicolai, respectiv preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor. În cadrul discursului său, arhiepiscopul Ioan Selejan a menţionat că, din 1994 - de când s-a înfiinţat la Miercurea-Ciuc Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei - şi până în prezent, în cele două judeţe s-au construit 30 (!) de noi biserici, 6 mănăstiri, 20 de parohii, două capele pentru şcoli, una pentru spital şi una pentru închisoare, respectiv s-au reabilitat 39 de biserici. Dacă este să analizăm aceste cifre, atunci constatăm clar cât de amplu este procesul de românizare a judeţelor Harghita şi Covasna”.
Îmbucurător este faptul că această poziţiei publică este oarecum singulară, existând premisele ca un astfel de discurs mediatic să fie din ce în ce mai redus, spre binele tuturor creştinilor din aceste binecuvântate meleaguri din Arcul Intracarpatic.

Manifestarea de protest organizată la Târgu- Mureş faţă de noua chartă universitară a Facultăţii de Medicină şi Farmacie şi care ar fi trebuit să aibă loc în piaţa centrală, s-a desfăşurat în Biserica-cetate. În legătură cu revendicările, participanţii au accentuat: referitor la condiţiile asigurate de noua lege a învăţământului, în cadrul învăţământului universitar din România să fie înfiinţate secţii independente cu predare în limba maghiară. În privinţa acestei probleme, perfecţionarea în limba maghiară în domeniul medicinii şi farmaceuticii are şi un rol de strategie naţională. Decizia senatului, format în majoritate din români, reprezintă un regres în comparaţie cu stările de dinainte. Reprezintă o reînsufleţire a cursului naţionalist românesc care a culminat tocmai în Târgu- Mureş, în anul 1990.
Dispoziţia de interzicere emisă de primărie face aluzie tocmai la această rebeliune vandală antimaghiară, care s-a soldat şi cu victime. Organizarea protestului în piaţa centrală nu a fost autorizată tocmai pentru a preîntâmpina eventuale turbulenţe etnice. Este din nou vorba despre povestea cu Petrică şi lupul. Noi, maghiarii, tulburăm apele româneşti oriunde am dori să ne adăpăm din izvoarele care ni se cuvin în calitate de locuitori indigeni, în baza asigurării unei convieţuiri normale. Decizia discriminatorie a senatului dă dovadă de o neruşinare din partea coloniştilor care au invadat oraşul.
Înghesuirea protestului în biserică ne aduce aminte de momentul în care, după anul 1989, comandoul politic de la Bucureşti - care a încercat să obstrucţioneze organizarea primei sărbători libere de 15 martie -, în frunte cu Virgil Măgureanu, directorul de mai târziu al Serviciului Român de Informaţii, a încercat să îi convingă pe organizatorii festivităţii ca, ţinând cont de gradul mare de risc, să nu organizeze manifestaţia în piaţa centrală. Lucrurile se repetă: şi pe atunci au existat opinii (maghiare) bucureştene, potrivit cărora în unele situaţii este de preferat ca aceste acţiuni să aibă loc în biserici. Dacă la vremea respectivă am fi ascultat aceste sfaturi, s-ar fi putut ca sărbătorile noastre naţionale să se desfăşoare şi în momentul de faţă între pereţii bisericilor.

Peste 800 de aşezări din Ungaria au la intrare, pe lângă indicatoarele cu denumiri de localităţi în limba maghiară, şi câte o tăbliţă cu denumirea inscripţionată cu semne runice. Scrierea runică este şi ea una din comorile noastre străvechi. În urmă cu vreo 40 de ani mă întrebam de ce străvechea scriere maghiară nu este predată în şcolile maghiare. Azi, maghiarimea din România a ajuns în situaţia de a nu avea nici măcar şcoli suficiente, darămite ca elevilor maghiari să le fie predată şi străvechea scriere runică...
Scrierea runică ar trebui predată în şcolile maghiare sau în orice altă şcoală! Această scriere este a noastră. Am adus-o, am utilizat-o, iar după trecerea la creştinism, preoţii străini au pornit o campanie împotriva a tot ceea ce amintea de credinţa, de cultura noastră străveche. Aşa s-au pierdut multe din cronicile noastre istorice. Nu am devenit mai creştini decât papa sau alte popoare, însă mai săraci, cu siguranţă.
Ţara Transilvaniei, Pământul Secuiesc nici nu există pentru imbecilii politicieni români, şi asta pentru simplul fapt că noi trăim aici. Da, ne putem lua înapoi - dacă vrem şi dacă avem curajul - străvechea scriere runică maghiară. Altfel, cultura noastră străveche se va împuţina în continuare, la fel ca şi noi, de altfel.

Schimbările de după criza din Iugoslavia se bazează pe sistemul autonomiilor, iar în felul acesta, cauza autonomiei maghiare ar putea fi reuşită - a declarat Szilagy Zsolt, şeful de cabinet al lui Tokes Laszlo, ieri, în cadrul taberei EMI. Pentru acest lucru însă, în baza consensului, cauza maghiară trebuie transformată într-o cauză europeană. Europarlamentarul Jobbik, Balczo Zoltan, consideră că preşedinţia ungară a UE nu şi-a făcut auzit glasul în problema naţională.
Una din principalele teme de ieri ale taberei EMI a fost expunerea intitulată Validarea intereselor maghiare în politica externă. Nu a avut loc o dezbatere pe această temă, probabil prin prisma faptului că parlamentarul FIDESZ, Ekes Ilona, nu a venit la manifestare. În opinia lui Balczo Zoltan, guvernul condus de FIDESZ a făcut o serie de paşi corecţi în politica naţională, însă nu le-a acordat ponderea politică externă necesară.
Preşedinţia ungară a Uniunii Europene nu s-a referit la problema naţională. El i-a reproşat lui Orban Viktor faptul că nu a luat cuvântul în legătură cu disputele legate de reorganizarea administrativă din România. El a declarat că se aşteaptă ca guvernul ungar să adopte, în privinţa ocrotirii comunităţilor maghiare, o atitudine asemănătoare cu cea privind statutul de putere protectoare.
În opinia lui Szilagyi Zsolt, consensul în domeniul politicii naţionale este indispensabil atât în ţara-mamă cât şi în Transilvania. Numai astfel este posibil ca problema maghiară să devină o problemă europeană. Politicienii UE nu înţeleg disputele sferei politice interne din ţară şi nici nu sunt interesaţi de acestea. Europa începe să devină receptivă faţă de sistemul autonomiilor pe care s-au clădit schimbările de după criza din Iugoslavia şi astfel, cu o abilitate necesară, cauza autonomiei maghiare ar putea fi validată în Europa - a declarat el.

În ultimul timp, în presă au apărut informaţii legate de proiectul Miko Imre. Materialul de dezbatere privind programul a fost prezentat cu ocazia celei de-a XXII-a ediţii a manifestării Tusvanyos. I-am adresat câteva întrebări lui Matis Jeno, coordonator de proiect, în legătură cu amănuntele proiectului de dezvoltare economică pe termen lung.
- La ce se referă de fapt proiectul Miko Imre?
- Ideea proiectului Miko Imre (MI) s-a născut în toamnă, cu ocazia întâlnirii dintre Tokes Laszlo, preşedintele CNMT, şi Matolcsy Gyorgy, ministru ungar al economiei naţionale. La vremea respectivă a fost fixată pe ordinea de zi extinderea proiectului Szechenyi - pus deja în practică în Ungaria - asupra regiunii economice unitare a Bazinului Carpatic. Cu această ocazie a fost formulată ideea potrivit căreia pentru Transilvania este necesară elaborarea unui proiect de dezvoltare economică independentă. Elaborarea acestuia a fost demarată la începutul anului, iar materialul de dezbatere a fost prezentat la cea de-a XXII-a ediţie a Tusvanyos. Proiectul MI este un proiect integrat de dezvoltare economică. Aceasta seamănă, în privinţa elaborării şi a metodologiei cu noul proiect Szechenyi, însă se acordă atenţie aparte specificului transilvan. Noul proiect Szechenyi a fost elaborat în baza actualelor condiţii economice de dezvoltare din Ungaria, în baza legislaţiei actuale. În momentul de faţă - pentru prima dată după 90 de ani -, în calitate de comunitate maghiară din Transilvania (care nu dispune de suveranitate economică, nu este creatoare de stat şi nu dispune de autonomie), dorim să le semnalăm guvernului în exerciţiu din Ungaria, guvernului din România şi Uniunii Europene, faptul că Transilvania are nevoie de o strategie unitară de dezvoltare economică. Proiectul are şi aspecte etnice: în timp ce pe Pământul Secuiesc raportul dintre maghiari şi români este de 80-20%, de pe Pământul Secuiesc şi până în Partium raportul românilor şi al maghiarilor este de 80-20%. Un proiect amplu de dezvoltare economică nu poate fi realizat în Transilvania fără guvernul român şi fără autoguvernările transilvănene majoritar româneşti. Dat fiind faptul că Transilvania s-a aflat în ultimii 20 de ani într-o situaţie chinuitoare, considerăm că este nevoie de un proiect de dezvoltare economică independentă. Acesta este proiectul Miko Imre.
- Prin ce se aseamănă proiectul Miko cu proiectul Szechenyi?
- Pe de o parte seamănă, iar pe de altă parte diferă de modelul noului proiect Szechenyi. Seamănă prin prisma faptului că vorbim despre un proiect realizat în baza metodologiei Uniunii Europene. Acest proiect va fi realizat până la sfârşitul anului. Dat fiind faptul că termenul este 2020, în următorii doi ani sarcina primordială va consta în înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sistemului de instituţii - necesar punerii în aplicare a proiectului. În anul 2014, în oglinda următorului buget al Uniunii Europene, va avea loc realizarea efectivă a proiectului. În cadrul comunităţii maghiare din Transilvania - în cazul maghiarimii în bloc, în relaţiile interetnice sau în diasporă -, adevărata autonomie culturală, lingvistică şi personală va putea fi realizată doar dacă va exista o bază economică corespunzătoare. În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, dorim să o realizăm nu împotriva românilor, ci împreună cu societatea română, în interesul creşterii bunăstării cetăţenilor. Proiectul solidarităţii economice maghiare trebuie realizat în 3 dimensiuni şi trebuie sprijinit într-un cerc cât mai larg în cadrul societăţii maghiare transilvănene. Este necesară înfăptuirea solidarităţii societăţii maghiare şi a societăţii româneşti. Guvernul condus de Orban a definit Bazinul Carpatic ca fiind o regiune de dezvoltare economică europeană independentă. Am dori ca în anul 2020, maghiarii din Transilvania să se poate bucura pe deplin de statutul lor de maghiari. Pentru acest lucru este nevoie de fonduri. Este necesară finanţarea tuturor lucrurilor, începând de la indicatoarele bilingve la traducerile materialelor şedinţelor de consiliu - acestea făcând parte din categoria drepturilor lingvistice. Aceste lucruri nu trebuie finanţate de proiectul MI. Ele intră în sarcina statului român. Pentru ca în cadrul acestor consilii, consilierii corespunzători să poată acţiona aşa cum trebuie în anul 2020, trebuie să existe o comunitate maghiară autonomă. O comunitate maghiară autonomă nu există fără o bază economică corespunzătoare.
- Care sunt acele instituţii care trebuie înfiinţate pentru realizarea proiectului?
- Proiectul va exista când va exista şi susţinerea necesară. Noi am stabilim trei tipuri de finanţare: finanţare autoguvernamentală şi guvernamentală din România, din Ungaria şi din partea UE. Nu este sigur că apicultura trebuie susţinută în România din forinţii contribuabililor din Ungaria, în timp ce în România, în ultimii cinci ani s-a folosit doar un procent de 0,1 la sută din fondurile alocate apiculturii din România. Există surse europene şi vor exista surse româneşti. În opinia mea, sursele din Ungaria trebuie folosite exclusiv pentru amplificarea laturii etnice a dezvoltării economice maghiare. O cameră maghiară de industrie şi comerţ din Transilvania nu va fi susţinută nici de Uniunea Europeană şi nici de guvernul de la Bucureşti. Ştiu însă că un program de sprijinire a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, un fond de garanţii, vor fi susţinute atât de UE, de guvernul ungar cât şi de guvernul român, în cazul în care sunt elaborate corespunzător.

Cauza maghiarilor de pe teritoriile alipite poate fi reprezentată credibil şi putem promova o politică responsabilă doar dacă ne informăm la faţa locului şi le cunoaştem exact problemele lor - a declarat Szavay Istvan, parlamentar Jobbik, ieri, la Sfântu-Gheorghe, una din staţiile turneului său de zece zile în România.
Atitudinea manifestată faţă de întâmplarea de la începutul săptămânii de la Cluj (persecutarea de către poliţie a cetăţenilor ungari care se fotografiau alături de indicatorul cu denumirea în limba maghiară a localităţii Cluj) spune totul despre politica naţională a statului ungar. Consulatul a oferit ajutor, însă ministerul nu a protestat din cauza prejudiciilor aduse cetăţenilor săi, apărând astfel o anume complicitate cu autorităţile române - a declarat el. În opinia sa, în afara acordării cetăţeniei ungare nu s-a întâmplat nimic esenţial în legătură cu politica naţională. În opinia parlamentarului Jobbik, majoritatea FIDESZ de 2/3 a respins propunerea partidului său, astfel că în constituţia ungară nu a fost inclusă ideea că Ungaria sprijină aspiraţiile maghiarilor de peste hotare, legate de autodeterminare. El a mai amintit de faptul că preşedinţia ungară a UE nu a fost folosită pentru reprezentarea cauzei autonomiei.
Răspunzând întrebării adresate de ziarişti, a declarat că pentru guvernul ungar nu relaţiile de bună vecinătate ar trebui să primeze, ci cauza comunităţii maghiare din ţara în cauză. El a mai adăugat că Jobbik este dispus să colaboreze în probleme concrete cu toate organizaţiile. Ideologic, Jobbik este mai apropiat de PCM, însă a vorbit cu recunoştinţă despre lupta autonomistă a CNS. A amintit de faptul că după deschiderea birourilor PE din Satu-Mare şi Târgu-Mureş, se gândesc să mai deschidă unul şi este posibil ca acesta să fie la Sfântu-Gheorghe.

În urmă cu o săptămână, primarul Antal Arpad li s-a adresat locuitorilor din Sfântu- Gheorghe cu rugămintea de a nu cumpăra din magazine în care nu există inscripţii în limba maghiară sau în care vânzătorii nu vorbesc limba maghiară. Edilul a propus, de asemenea, o cartografiere a unităţilor comerciale în care maghiarii sunt trataţi drept cetăţeni de rangul al doilea. Cotidianul nostru a făcut un scurt tur al magazinelor, pentru a le identifica pe cele în care pot fi sesizate semne clare ale acestui lucru.
În apelul său, Antal Arpad foloseşte un ton cât se poate de dur, propunându-le locuitorilor, atât în numele său, cât şi al autoguvernării, un boicot al cumpărăturilor, până în momentul în care unităţile vizate vor afişa inscripţii bilingve, iar angajaţii vor învăţa limba maghiară. Primarul a recunoscut că primăria nu dispune de mijloacele prin care să oblige magazinele, centrele comerciale, să afişeze informaţiile necesare şi în limba maghiară, iar la angajare să ţină cont ca persoana în cauză să cunoască şi limba maghiară, însă este de părere că aceasta este o problemă foarte importantă, asupra căreia locuitorii trebuie atenţionaţi.
În opinia edilului, decizia de a ne face sau nu cumpărăturile în astfel de magazine este mult mai importantă decât cea luată o dată la patru ani, cu ocazia alegerilor, deoarece pe termen lung, ea ne defineşte viaţa şi viitorul. În final, edilul a arătat că întrebarea este, de fapt, dacă ne dăm banii unei firme care îşi duce profitul din oraş, în timp ce într-un fel îi desconsideră pe localnici, sau unei firme care pe viitor va sprijini, din profitul făcut, unele iniţiative locale.
Concluzia în urma scurtului tur pe care l-am făcut este aceea că, în general, societăţile multinaţionale nu acordă o atenţie aparte limbii afişajelor sau faptului că angajaţii lor vorbesc sau nu limba localnicilor majoritari. Aşa stau lucrurile la Billa, Penny Market şi Lidl, unde nici măcar întâmplător nu găseşti o inscripţie în limba maghiară (poate pe unele produse, însă acesta este meritul producătorului), ca să nu mai vorbim de faptul că la casă eşti întâmpinat exclusiv de români.
Excepţie face magazinul Profi, unde inscripţiile în limba maghiară sunt prezente în număr mare, iar majoritatea casieriţelor sunt maghiare. La Trident există, ce-i drept, inscripţii în limba maghiară, însă mult mai puţine, iar la biroul de informaţii, de exemplu, informaţiile sunt oferite exclusiv în limba română. Şi în magazinele mai mici ne putem utiliza, aproape fără excepţie, limba maternă, iar dacă vânzătoarea este, eventual, româncă, existenţa inscripţiilor bilingve diferă de la caz la caz.

Cea de-a VII-a ediţie a taberei EMI a început fără Kover Laszlo. În acest an, organizatorii se aşteaptă ca în tabără - care se desfăşoară de miercuri până duminică - să participe peste 800 de persoane, dintre care 120 de invitaţi din ţară şi din Ungaria.
În tabără sunt aşteptaţi istorici, scriitori, regizori şi profesori universitari maghiari din România şi din ţara-mamă.
Invitatul de onoare al taberei este Vona Gabor, preşedintele partidului Jobbik din Ungaria, fondatorul Gărzii Ungare interzise în Ungaria în anul 2009, care va susţine sâmbătă expunerea intitulată Politica naţională, din opoziţie. Organizatorii l-au aşteptat şi pe Kover Laszlo, preşedintele Parlamentului, care a renunţat la participarea în tabăra de la Gheorgheni după ce organizatorii au semnalat că Szasz Jeno, preşedintele PCM, este persona non-grata în tabără. Soos Sandor, preşedintele EMI, ne-a declarat că lui Szasz i se reproşează faptul că în data de 1 decembrie 2009, cu ocazia sărbătorii naţionale a României, a participat la recepţia organizată de administraţia prezidenţială. Printre temele planificate se numără globalizarea, situaţia demografică din Bazinul Carpatic, învăţământul maghiar din Transilvania în oglinda noii legi a învăţământului, autonomia, recensământul din toamnă.
Bugetul taberei organizate în parteneriat cu Primăria locală, Parlamentul, Consiliul Judeţean Harghita şi alte organizaţii civile este de 240.000 de lei.

Szavay Istvan, parlamentar ungar Jobbik, se află într-un turneu transilvănean de 10 zile. Marţi a ţinut la Sfântu-Gheorghe o oră de audienţă, în cadrul căreia a informat care sunt planurile partidului radical ungar de dreapta şi în ce fel ar dori acesta să ajute comunităţile maghiare minoritare, de peste hotare, rupte de ţara-mamă.
Am dori să ne întâlnim cu maghiarii care trăiesc aici, pentru a le afla problemele, deoarece nu putem duce o politică responsabilă la Budapesta şi nu putem acţiona ferm şi eficient în interesul maghiarilor care trăiesc pe teritoriile rupte decât dacă ştim clar care sunt problemele care le influenţează viaţa celor care trăiesc aici, a declarat Szavay Istvan.
Până în prezent, partidul ungar de dreapta şi-a deschis în Transilvania birouri în două oraşe: Satu-Mare şi Târgu-Mureş, şi intenţionează să-şi deschidă şi la Sfântu- Gheorghe, pe Pământul Secuiesc, însă deocamdată acest lucru este doar în fază de proiect. Mulţi s-au interesat însă marţi în legătură cu deschiderea biroului.
Cu ocazia Insulei Secuieşti, europarlamentarul Szegedi Csanad pomenise de deschiderea unui birou la Târgu-Secuiesc. Se pare însă că această intenţie nu mai este de actualitate.

Mâine seară, între orele 7-9, Asociaţia pentru Pregătirea Medicilor şi Farmaciştilor Maghiari din România (RMOGYKE) şi Comitetul de Iniţiativă Bolyai (BKB) organizează o procesiune de protest la Târgu-Mureş, deşi primarul Dorin Florea nu a autorizat acţiunea, invocând motive formale. În cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, majoritatea membrilor senatului au votat în privinţa desfăşurării examenelor din acest an decizii care îi discriminează grav pe candidaţii maghiari.
De-a lungul anilor, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Târgu- Mureş (MOGYE) a fost şi este expusă în permanenţă la un tratament discriminatoriu. Instituţiei devenite bilingve în anul 1962 - la ordin de partid - nu i s-a oferit posibilitatea de a deveni o secţie independentă, care să dispună de buget propriu şi care să aibă un număr definit de locuri.
Cazul MOGYE este un bun exemplu în privinţa procesului - planificat conştient - de excludere a maghiarimii din Transilvania. În urma celei de-a doua decizii de la Viena, la Cluj a fost reînfiinţată Universitatea de Ştiinţe Ferenc Jozsef. În anul 1948, în urma adoptării reformei învăţământului, secţia de medicină din Târgu-Mureş a fost separată de Universitatea Bolyai şi treptat au fost ignorate prevederile legale potrivit cărora universitatea a fost înfiinţată pentru minoritatea maghiară. A urmat apoi introducerea învăţământului bilingv.
Numărul studenţilor a scăzut treptat de-a lungul anilor. În anul 1994, din cei 240 de absolvenţi, doar 28 erau maghiari.
În anul 1990, după schimbarea din România, studenţii maghiari ai facultăţii au început să organizeze greve. La aceste acţiuni au aderat şi profesorii, însă martie cel negru de la Târgu-Mureş a măturat de pe masa discuţiilor şi această mişcare de revendicare a drepturilor. Între timp a scăzut şi procentul pedagogilor maghiari, iar majoritatea secţiilor înfiinţate au fost secţii româneşti. Studenţii ungari ai MOGYE trebuie să-şi susţină lucrarea de licenţă în limba română. Majoritatea membrilor actuali ai senatului au devenit specialişti renumiţi graţie cadrelor maghiare.

Începând de mâine va debuta în campingul de lângă Gheorgheni a VII-a ediţie a taberei EMI, tabăra tinerilor cu gândire naţională. Pe ordinea de zi a manifestării - care se extinde de la an la an - se numără probleme importante în privinţa dezvoltării naţionale. Organizatorii doresc să amplifice caracterul de atelier de politică naţională al manifestării, cu un accent aparte pe analizarea evoluţiei vieţii publice maghiare. Se va discuta pe marginea apropiatelor alegeri locale de la Târgu-Mureş, autonomie, demografie şi recensământ. Printre cei care au acceptat invitaţia se numără Agoston Balazs, Balczo Zoltan, Berecz Andras, preotul Berszan, Bodo Barna, Borbely Zsolt Attila, Bojte Csaba, Csegzi Sandor, Demeter Laszlo, Gyorgy Attila, Jakab Istvan, Jokai Anna, Kovacs Koko Istvan, Kover Laszlo, Lazar Csilla, Lukacs Csaba, Raffay Erno, Santha Attila, Szantai Lajos, Szilagyi Zsolt, Takaro Mihaly, Tofalvi Eva, Vona Gabor şi alţii. Deschiderea oficială a manifestării va avea loc miercuri.

Cu ocazia şedinţei de ieri a coaliţiei nu s-a discutat despre reorganizarea administrativă a României, despre noua împărţire regională. Reprezentanţii partidelor de guvernământ au discutat în primul rând despre descentralizare - a declarat Antal Arpad, primarul din Sfântu- Gheorghe, unul din membrii comisiei. Din declaraţiile făcute în ultimele luni a reieşit că nici democrat-liberalii nu cred că noua împărţire administrativă va putea fi realizată până în 2012, înainte de alegeri.
În cadrul şedinţei de ieri s-a convenit ca sarcina privind reglementările să rămână în competenţa ministerelor, sarcina privind controlul să rămână în competenţa prefecturilor, iar de sarcinile administrative să se ocupe autoguvernările locale şi cele judeţene, însă nu au fost discutate alte aspecte concrete.
Antal Arpad a declarat că este clar că există voinţă politică pentru desfiinţarea centralizării, acest lucru este dorit de ministere, secretari de stat, însă cei care se opun cu vehemenţă sunt angajaţii ministerelor de resort, dat fiind faptul că locurile lor de muncă ar urma să fie desfiinţate.
Antal Arpad a recunoscut că este sceptic în această privinţă. Transferarea atribuţiilor lor va fi posibilă de la începutul anului viitor, iar decizia corespunzătoare în această problemă ar trebui adoptată până la mijlocul lunii octombrie.

Curtea de Apel va dezbate în data de 16 august cazul înregistrării Partidului Popular Maghiar din Transilvania. După cum am mai relatat, la mijlocul lunii iulie, tribunalul a respins în primă instanţă înregistrarea formaţiunii.
Toro T. Tibor, preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, ne-a declarat: deocamdată se ştie doar atât că nu numai CNMT a contestat sentinţa adoptată în primă instanţă, ci şi preşedintele Partidului Popular. Expresia de partid popular a fost înregistrată la OSIM, astfel că este vorba despre proprietatea sa spirituală.
Toro ne-a declarat: se aşteaptă ca reprezentanţii Curţii de Apel să rectifice greşeala în privinţa sentinţei judecătoreşti. Decizia adoptată în primă instanţă este calificată drept o greşeală generată din citirea superficială a programului. Nici nu vrem să ne gândim că prin invocarea acestui fapt, înregistrarea partidului poate fi respinsă.

Miercuri, 14 septembrie 2011, în oraşul Întorsura-Buzăului, judeţul Covasna, un sobor de preoţi, în frunte cu părintele Florin Tohănean (foto centru, centru), protopopul Buzaielor, cu părintele Gheorghe Chivulescu (foto centru, dreapta), fostul protopop de Târgovişte, şi avându-l alături pe părintele paroh Ciprian Popica, a săvârşit Sfânta Liturghie în Biserica mare, cu hramul „Sfânta Treime”. La sfârşitul slujbei, fiind o mare sărbătoare a Ortodoxiei, Înălţarea Sfintei Cruci, preoţii şi numărul mare de credincioşi ai Parohiei Întorsura-Buzăului, în frunte cu primarul Leca Băncilă (foto centru, cu eşarfă), au mers în procesiune până la o sfântă cruce amplasată de curând la una din intersecţiile din centrul urbei. O nouă slujbă, dar şi un cuvânt rostit de părintele protopop Florin Tohănean despre semnificaţia zilei (a Crucii) au fost cele două momente care s-au desfăşurat aici. La final, credincioşii au participat la agapa creştină, apoi mergând fiecare la casele lor.

Duminică, 18 septembrie 2011, în Parohia 2 din municipiul Târgu- Secuiesc, judeţul Covasna, s-a desfăşurat un eveniment de importanţă istorică pentru această frumoasă localitate din inima României, şi anume Sfinţirea Mare a Bisericii Ortodoxe cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. Biserica nouă din oraşul supranumit ca fiind al breslelor a fost târnosită de Înaltpreasfinţitul Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei (foto stânga sus, dreapta), înconjurat de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul de Sfântu-Gheorghe, părintele Ioan Bercu (foto stânga jos, centru).
La sosirea ierarhului locului, IPS Ioan, Biserica a fost înconjurată şi stropită cu aghiasmă, fiind sfinţită cu Sfântul şi Marele Mir. Apoi, a fost sfinţită Sfânta Masă, în piciorul căreia s-au băgat părticele din Sfintele Moaşte ale unor Martiri, ulterior fiind sfinţită şi pictura frumosului lăcaş de cult.
Lucrările la Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” din Târgu-Secuiesc au fost demarate în urmă cu două decenii, atunci când aici a venit paroh, tocmai din satul Păpăuţi, judeţul Covasna, unde a slujit alţi 14 ani, părintele Ştefan Niţu (foto stânga sus, stânga), cel pe care Dumnezeu l-a ajutat să şi desăvârşească ceea ce a început, cum mai rar se întâmplă, după cum spunea Înaltpreasfinţitul Ioan. Părintele Ştefan nu a fost, însă, singur în ducerea la bun sfârşit a lucrărilor la acest deosebit edificiu, care de acum este casă a lui Dumnezeu. El a fost înconjurat de familie, de puţinii dar inimoşii credincioşi ortodocşi din Târgu-Secuiesc, fiind, totodată, sprijinit „mai ales în momentele grele, de cumpănă”, cum chiar el spunea celor prezenţi în biserică, de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan. Munca i-a fost, însă, recunoscută de chiriarhul locului, care, absolut meritat, i-a acordat rangul onorific de iconom stavrofor (purtător de brâu şi cruce), cea mai înaltă distincţie pentru preoţi.
Conform tradiţiei din credinţa creştin ortodoxă, la finalul Sfintei Liturghii, toţi cei prezenţi la târnosire au putut intra în Sfântul Altar - pentru a săruta Sfânta Masă, Crucea şi Evanghelia - „cel mai sfânt loc din Târgu-Secuiesc”, cum foarte frumos spunea, în cuvântul său de învăţătură, Vlădica Ioan. Cum sfinţirea este un moment unic în viaţa unei biserici, în Sfântul Altar a fost permis, singura dată, şi accesul femeilor, cărora nu li se oferă această şansă minunată de multe ori în viaţă (foto dreapta jos).
Evenimentul s-a încheiat cu o agapă creştină oferită tuturor credincioşilor, la ieşirea din sfântul lăcaş, de mai mulţi enoriaşi din Târgu-Secuiesc.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, doreşte un cunoscător temeinic al culturii maghiare la conducerea Bibliotecii Judeţene din Sfântu- Gheorghe.
Tamas Sandor a declarat joi (15 septembrie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că examenul pentru funcţia de director al Bibliotecii Judeţene va avea loc pe data de 5 noiembrie, precizând că a ţinut neapărat să facă şi el parte din comisia de evaluare, deoarece consideră important ca viitorul şef al instituţiei să cunoască în profunzime cultura maghiară.
„În cei trei ani de mandat am făcut parte dintr-o singură comisie de examinare, dar acum am ţinut neapărat să fiu în comisie pentru că e important. E o chestiune de principiu şi ţin neapărat ca într-un judeţ cum este Covasna, unde 75 la sută din populaţie este de etnie maghiară, în care 60 la sută din fondul de carte (al bibliotecii publice - n.r.) este în limba maghiară, iar 86 la sută dintre cititori sunt maghiari, ţin neapărat ca directorul Bibliotecii Judeţene să cunoască în adâncime cultura maghiară. Nu am zis să fie maghiar, am zis să fie un cunoscător al limbii şi culturii maghiare şi pentru asta am să merg până în pânzele albe”, a declarat Tamas Sandor.
Funcţia de director al Bibliotecii Judeţene din Sfântu-Gheorghe, ocupată în ultimii trei ani de Szonda Szabolcs, a fost scoasă din nou la concurs după ce instanţa de judecată a considerat concursul ilegal şi discriminatoriu, deoarece a fost condiţionat de cunoaşterea limbii maghiare.
Printre condiţiile speciale impuse candidaţilor care vor să se înscrie la concursul din luna noiembrie se numără studii superioare de lungă durată în domeniul ştiinţelor umaniste, juridice, economice sau sociale şi politice, studii postuniversitare sau de masterat, curs de manager cultural organizat de ministerul de resort, vechime de minimum 3 ani în specialitate şi cunoaşterea la nivel mediu a cel puţin trei limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Concursul a fost anulat după ce un cetăţean din Sfântu-Gheorghe care trăieşte în Spania, Dan Tănasă, a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arătând că impunerea printre condiţii a cunoaşterii limbii maghiare este discriminatorie faţă de ceilalţi cetăţeni ai României care nu cunosc limba acestei minorităţi.
Luna trecută, liderul Partidului Conservator Covasna, Dan Suciu, a depus o plângere penală împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna şi a fostului director al Bibliotecii Judeţene din Sfântu-Gheorghe pe considerentul că cei doi ar fi săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, respectiv uzurparea de calităţi oficiale, deoarece nu au respectat sentinţa definitivă şi irevocabilă a instanţei de judecată privind ilegalitatea concursului, alegând „cu rea-credinţă” să se judece timp de trei ani.
Tamas Sandor a declarat că va ataca hotărârea instanţei de judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Covasna solicită Ministerului Sănătăţii să transfere autorităţilor locale clădirea fostului Centru de patologie neuromusculară din Vâlcele, care a fost închis în urmă cu câteva luni.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat, joi (15 septembrie 2011 - n.n.), că localitatea Vâlcele are potenţial turistic datorită apelor minerale cu efect terapeutic existente în zonă, iar autorităţile locale sunt interesate să preia clădirea fostului spital în perspectiva realizării unor proiecte viitoare.
Tamas Sandor nu exclude ideea reabilitării clădirii şi introducerii acesteia în circuitul turistic, însă consideră că în prealabil mai trebuie făcuţi „câţiva paşi”.
„Structura populaţiei din Vâlcele s-a schimbat în ultimii ani (majoritatea populaţiei este de etnie romă - n.r.), iar înainte de a popula fosta clădire a spitalului cu turişti ar trebui să se dezvolte centrul staţiunii şi să se facă puţină curăţenie în jur. Desigur, perspective există, cu atât mai mult cu cât prin proiectul Drumul apelor minerale, iniţiat de Consiliul Judeţean, la Vâlcele s-au investit în ultima perioadă 100.000 de euro”, a declarat Tamas Sandor.
Spitalul din Vâlcele a fost închis, în urmă cu aproape două luni, printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii, iar activitatea medicală a fost relocată la Întorsura-Buzăului, unde există un spital nou în care s-au investit aproape 3 milioane de euro, dar care nu a funcţionat până în această vară, deoarece nu a avut dotarea necesară şi nici medici.
Angajaţii şi pacienţii de la Vâlcele au încercat să împiedice mutarea la Întorsura-Buzăului prin mai multe acţiuni de protest organizate în faţa Prefecturii Covasna, la sediile PDL şi UDMR din Sfântu-Gheorghe, precum şi în faţa sediului Ministerului Sănătăţii, dar după relocare majoritatea s-au declarat mulţumiţi de condiţiile oferite de noul spital.

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a trimis, luni (19 septembrie 2011 - n.n.), o petiţie Guvernului României, prin care solicită să se facă demersurile necesare pe lângă forurile europene în privinţa unei iniţiative cetăţeneşti de recunoaştere în Uniunea Europeană a dreptului la autodeterminare a comunităţilor autohtone, precum şi asigurarea unui statut special regiunilor locuite de acestea.
„Hotărârea Consiliului Permanent este, de fapt, o petiţie către Guvernul României, prin care solicităm şi urgentăm toate măsurile necesare prevăzute de regulamente (din cadrul UE - n.r.). Sunt termene care trebuie respectate şi din februarie, de când s-a ivit această posibilitate, această obligaţie deja revine statelor membre. Încă nu am auzit niciun demers şi timpul trece, deci până în martie trebuie desemnate autorităţile competente pentru verificarea procesului de strângere a declaraţiilor de susţinere. Şi această procedură trebuie să se facă în conformitate cu dreptul intern al fiecărei ţări. Deci, pentru noi este deosebit de important ca la 1 aprilie să putem demara această procedură”, a declarat luni, Izsak Balazs, preşedintele CNS, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu-Mureş.
Acesta a spus că în petiţie Guvernul României este informat în privinţa obiectivului acestei iniţiative legislative şi este anunţat că Regulamentul nr. 211/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului European, privind iniţiativa cetăţenească la nivel unional, „este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre”.
Iszak a arătat că CNS a hotărât în această vară să uzeze de posibilitatea de a participa activ şi în mod direct la procesul decizional european, potrivit Tratatului de la Lisabona, care dă dreptul la iniţiative cetăţeneşti, dacă sunt susţinute de un milion de semnături din şapte state membre.
Preşedintele CNS a arătat că, deşi din România ar trebui adunate 24.750 de semnături pentru susţinerea iniţiativei cetăţeneşti, vor fi adunate 100.000 sau chiar 200.000 de semnături.
Acesta a precizat că CNS se va adresa şi autorităţilor ungare în curând, în privinţa susţinerii demersurilor privind iniţiativa cetăţenească referitoare la autodeterminare, însă primul demers este petiţia adresată Guvernului României.
Liderul CNS a subliniat că iniţiativa cetăţenească a fost demarată după ce Parlamentul României a respins de două ori proiectul său de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc (?! - n.n.) şi nu s-a ţinut cont de referendumul „în cursul căruia peste 210.000 de locuitori ai regiunii şi-au exprimat opţiunea pentru autonomia Ţinutului Secuiesc (?! - n.n.)”.
„În urma acestor evenimente a fost adoptată hotărârea de a crea, la nivel unional, condiţiile juridice ale autonomiei teritoriale ale Ţinutului Secuiesc (?! - n.n.), contactând locuitorii regiunilor similare din Europa, care de asemenea păstrează particularităţi naţionale şi tradiţii istorice, ca în urma alianţei şi cooperării noastre, drepturile colective ale populaţiilor acestor regiuni să devină o cauză de drept comunitar. În luna iunie a acestui an am decis că în acest scop vom face uz de posibilitatea iniţiativei cetăţeneşti oferită de Tratatul de la Lisabona”, a arătat Iszak Balazs.
În documentul trimis Guvernului României, CNS a precizat că pentru a exercita acest drept şi în România, începând cu 1 aprilie 2012, este indispensabil ca autorităţile competente să facă demersurile necesare.
„Statele membre au obligaţia de a desemna autorităţile competente responsabile de procesul de verificare al declaraţiilor de susţinere, de a transmite Comisiei până la 1 martie 2012 denumirile şi adresele acestor autorităţi şi de a notifica Comisiei dispoziţiile specifice pe care le adoptă în vederea punerii în aplicare a Regulamentului 211/2011. Solicităm şi urgentăm Guvernul României, şi personal pe premierul Emil Boc, să întreprindă demersurile necesare şi obligatorii în vederea punerii în aplicare şi în România a Regulamentului 211/2011, cu respectarea termenului stabilit”, se arată în documentul dat publicităţii, luni, de CNS.

Vicepreşedintele Partidului Democrat Liberal (PDL), Dorin Florea (foto), primarul din Târgu- Mureş, a declarat marţi (20 septembrie 2011 - n.n.), într-o conferinţă de presă, că nu ştie de ce premierul Emil Boc l-a sancţionat doar pe Sebastian Lăzăroiu, iar pe Laszlo Borbely nu, după ce România a pierdut 1,5 miliarde de euro în urma suspendării de pe piaţa tranzacţiilor a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
„Nu ştiu de ce domnul premier l-a sancţionat pe Lăzăroiu şi pe Borbely nu l-a tras nici măcar de urechi”, a afirmat Florea. El a spus că dacă ar fi fost premier, „Laszlo Borbely nu mai stătea o clipă”.
„Domnul Lăzăroiu a scăpat o frază care iată că nu a trecut, şi anume a atacat un pic partidul. Cred că trebuia să se reţină. Plus că avea posibilitatea să o spună din interior. Aici cred că a gafat. Regret, regret foarte mult pentru el. Dar ceea ce a făcut, mă rog, ceea ce nu a făcut Borbely, mi se părea corect ca şi premierul să îl tragă cel puţin de urechi, pentru că acasă se pare că e foarte doct (Borbely - n.r.) şi foarte priceput la toate. Dar iată greşelile uriaşe prin care România nu şi-a făcut temele - că tot auzim de mers cu bicicleta şi mers cu trotineta - tot aud de certificate. Aduceţi-vă aminte că pe mine m-a dat în judecată pentru Platoul Corneşti, ca cetăţenii din Târgu-Mureş să nu îşi ia „certificatele verzi” - ozonul şi oxigenul - de pe Platoul Corneşti. Uitaţi-vă câtă lume merge acolo şi îi las pe cetăţeni să se pronunţe faţă de calitatea declaraţiilor politicienilor la Târgu- Mureş”, a subliniat Dorin Florea.