Autor:
Un document în limba maghiară, semnat în 1941 de fostul consul al Ungariei în Cluj, baronul Bothmer Karoly, laudă pe Nyiro Jozsef că i-a venit în ajutor imediat după anunţarea Dictatului de la Viena, în 30 august 1940, să facă ordine în Cluj până la venirea honvezilor şi că Nyiro şi cei 5 care i s-au alăturat au făcut imediat o proclamaţie pentru recrutare în ceata Luptătorilor de Foc (Tuzharcosok) , o organizaţie paramilitară ungară care s-a dovedit a fi teroristă, aşa cu reiese din cel de-al doilea document , scris în limba română, în anul 1941, de profesorul Ioan Văleanu, refugiat din Cluj la Turda. Scriitorul clujean, cetăţean român, Nyiro Jozsef şi aliaţii săi, s-au grăbit să preia controlul în Cluj şi să anihileze orice opoziţie românească până la venirea honvezilor, care nu se prea grăbeau, pentru că aveau să comită între timp, pe drum, marile atrocităţi contra românilor de la Ip, Treznea, Cozniciu, Camăr, Huedin, Mureşenii de Câmpie, Zalău şi în alte localităţi româneşti. Faptul că Nyiro este naşul unei organizaţii teroriste în Cluj este relevant pentru ascensiunea sa ulterioară în Parlamentul ungar, care a dat legi antiromâneşti şi antisemite, şi pentru faptul că a devenit un apropiat al lui Horthy. În ceea ce priveşte pe românii rămaşi sub Horthy, aceştia au trăit iadul pe pământ. Profesorul Văleanu scrie ce au păţit românii clujeni sub teroarea tuzharcosok- ilor: aceştia au trecut la purificarea străzilor Clujului de români, „bătând până la moarte pe orice român găsit pe stradă, devastând magazii [magazine] şi locuinţe româneşti, omorând prin împuşcare şi prin lovire cu ranga de fier pe orice individ arătat ca «valah»”.
Nyiro nu trebuia să se grăbească să constituie o organizaţie paramilitară fascistă, pentru că Statul Român avea încă reprezentanţi în oraş - Universitatea, Şcoala Normală şi alte şi alte instituţii au fost predate civilizat noilor autorităţi, iar Ungaria s-a angajat prin Dictatul de la Viena să preia administraţia fără vărsare de sânge.
Iadul pe pământ a fost pentru românii din Transilvania ocupată pe toată perioada 1940-1944. Tuzharcosok-ii lui Nyiro au ţinut sub teroare Clujul şi după instaurarea administraţiei ungare. Se cunosc isprăvile acestora şi cu ocazia atacului asupra Episcopiei Greco-Catolice din Cluj şi atentatul asupra marelui episcop dr. Iuliu Hossu, precum şi umilinţele la care a fost supus celălalt mare ierarh rămas la datorie lângă credincioşii săi, episcopul cărturar ortodox Nicolae Colan - fapte care au stârnit o vie reacţie în „România liberă”.
Şi prin acest episod antiromânesc al lui Nyiro Jozsef din Cluj, el rămâne înscris într-o pagină de tristă memorie a oraşului care l-a adoptat fără să-i ştirbească cu nimic personalitatea şi libertatea în România interbelică.