Am fost de multe ori la diverse activităţi la Covasna - festivităţi, simpozioane, mese rotunde, lansări de carte -, iar în Sala „Unirea” chiar de la inaugurarea sa ca lăcaş de cultură al Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”. Întotdeauna m-am simţit excelent în mijlocul urmaşilor mocanilor din Voineştii Covasnei, având simţăminte şi afinităţi comune tuturor românilor născuţi în Ţara Bârsei, de la extremitatea sa răsăriteană la cea apuseană sau de la cea de la miazăzi la cea de la miazănoapte. Când am fost invitat de autoare şi am primit cele două cărţi, m-am bucurat mai mult decât altădată. Subiectele cărţilor, autoarea, publicul, locul şi oamenii lui îmi sunt dragi prin tot ce fac şi înseamnă identitate românească în Ţara Bârsei, de la Zărneşti la Covasna şi de la Pădurea Bogăţii la cea a Timişului Predelean. Cărţile, adevărate nestemate ale valorilor tradiţiilor comunităţii românilor voineşteni, le-am citit şi văzut precum este setea de scrierea fiului plecat la război de către mama sa, precum este setea urmaşului citind testamentul strămoşilor săi. „Covasna, Voineşti: Istorie şi Cultură Românească în Imagini” şi „Sântilia: Străvechi obicei pastoral românesc” sunt adevăratele testamente, preluate de către autoare, de la strămoşii şi învăţaţii poporului nostru, lăsate urmaşilor voineşteni, sunt cărţile de istorie scrise de o profesoară de Limba şi literatura română pe graiul comunităţii din rândurile cărora a ieşit pentru a înlocui făcăturile de „istoria românilor” apărute în „manualele alternative” ale programelor unitare, redactate la indicaţiile şi cheltuiala Uniunii Europene prin anii 1996-1998, şi influenţa „europeniştilor români” de tipul Patavievici sau Lucian Boia.
Activitatea a debutat printr-o rugăciune creştinească a tânărului părinte Antonio de la Spitalul de Cardiologie, într-o sală plină de urmaşii voineştenilor - elevi ai profesoarei Florentina Teacă, de la renumita Şcoală Gimnazială „Avram Iancu”, cadre didactice, tineri, maturi, vârstnici şi intelectuali ai comunităţii voineştene. Sub medierea lui Ioan Luca, vicepreşedintele Asociaţiei „Justinian Teculescu”, sub egida căreia s-a desfăşurat activitatea, s-a trecut la prezentare cărţilor de către invitaţii chemaţi în acest scop: secretarul Primăriei oraşului Covasna, Vasilica Enea, o fină şi obiectivă cunoscătoare a instrumentelor de prezentare şi recenzare a unei cărţii, redutabilă cunoscătoare şi recitatoare a versului eminescian, subsemnatul şi doctorul Ioan Lăcătuşu, directorul Editurii Eurocarpatica, sub care au apărut cele două volume. O surpriză deosebit de plăcută a reuşit să o facă, atât publicului cât şi invitaţilor, prefectul judeţului Covasna, Marius Popica, fiu al comunităţii voineştene, care „a adus” la adunarea noastră pe admirabilul actor, gânditor şi orator, Dan Puric, însoţit de primarul comunei Sita-Buzăului, Nicolae Stoica, al cărui invitat este în cea de-a doua parte a lunii iulie.
Selecţionez din discursul Vasilicăi Enea, numai şi numai din cauza spaţiului tipografic restrâns al publicaţiei noastre, consideraţiile domniei sale la adresa celor două volume fiind deosebit de pertinente: „În primele capitole ale cărţii „Sântilia: străvechi obicei pastoral românesc”, profesoara Florentina Teacă ne prezintă teoretic Sântilia, abordând perspectiva istorică, geografică, filozofică, etnografică şi lingvistică. Se analizează semnificaţia obiceiului, a datinii, ceremoniei şi ritului. … Florentina ne povesteşte că dacii aveau cultul soarelui şi al focului, că după pătrunderea creştinismului, sărbătoarea dedicată focului se identifică cu Sântilie, sfântul care are atribuţiile specifice unui zeu al focului şi al soarelui, că numele şi data de celebrare (20 iulie) s-au preluat de la Sfântul Prooroc Ilie. … Era poate interesant să fie prezentate şi Nedeia Munţilor din Fundata (Bran), Târgul feciorilor din Săcele sau Nedeile din judeţul nostru, mai apropiate geografic şi etnografic de Voineştii Covasnei. Dar şi lipsurile pot fi o provocare pentru al doilea volum dedicat Nedeilor sau pentru organizarea unui Festival pastoral, festival despre care discutam cu domnul Lucian Bunghez, festival care ar putea fi organizat cu finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Turism. … Oraţia de nuntă folosită în Voineşti, la Nedeie şi la toate nunţile de români, redată de domnişoara profesoară în ultima parte a cărţii, este la fel cu oraţia de nuntă culeasă de Mihai Eminescu, pusă în valoare în culegerea de folclor şi în publicistica lui, dovadă că în Voineşti acest obicei s-a păstrat cu sfinţenie. Cea de-a doua carte, albumul „Covasna, Voineşti: istorie şi cultură românească în imagini”, reprezintă o misiune îndeplinită cu succes de către domnişoara profesoară Florentina Teacă, împreună cu elevii săi, cu Asociaţia „Justinian Teculescu”, cu toţi voineştenii care au dorit să se implice. El reprezintă, însă, şi un început provocator, atât pentru autoare, cât şi pentru familiile ciobanilor autentici care n-au aflat de această iniţiativă şi care, cu siguranţă, vor căuta prin sertare fotografiile cele mai vechi, un început mobilizator pentru nepoţii şi strănepoţii ciobanilor, bacilor şi stăpânilor de turme de oi, care vor răspunde îndemnului autoarei de a scrie povestea fiecarei figuri din fotografii, poveste care să ramănă în memoria colectivă a Voineştiului. … Studierea albumului în familia noastră a prilejuit aduceri aminte, întrebări, confirmări, uitatul cu lupa, trecerea albumului dintr-o mână într-alta, regrete că prin isprăvi copilareşti multe poze vechi, de familie, au fost stricate. … Cărţile Florentinei ne vor aminti mereu, de câte ori le vom răsfoi, că Voineştii Covasnei este un loc al eternei reîntoarceri, un loc din care copiii noştri nu trebuie să plece, un loc în care fiecare familie trebuie să-şi lase cel puţin doi urmaşi, pentru că este locul care oferă multe motive să ne simţim unici în ţară şi chiar în Europa. Florentina nu ne lasă să ne odihnim! Ea este un model pentru noi! Să ne îndeplinim deci, fiecare din cei prezenţi, rolul în comunitate, conform statutului pe care-l avem, conform pregătirii fiecăruia, conform conştiinţei fiecăruia, să ne raportăm la mediul social al Covasnei, la sistemul nostru de tradiţii, cu rolul lor educativ, informativ şi integrativ”.
La rândul meu, am ţinut să subliniez importanţa pe care o acordă profesoara Florentina Teacă rolului individului ca şi creator de obiceiuri, validate de comunitatea în care-şi desfăşoară activitatea, dacă îndeplinesc valorile etice ale tradiţiilor româneşti: categoria estetică de frumos şi valoarea etică de bine, valori care se constituie în esenţe ale spiritualităţii româneşti. La rândul ei tradiţia devine o valoare activă, o sursă generatoare de obiceiuri pentru noua generaţie, prin transmiterea sa prin viu grai, prin cuvântul scris, prin imagine şi prin acţiune. Şi Florentina a înţeles foarte bine acest principiu al valorizării tradiţiilor transmiţându-l prin cuvântul scris al cărţii sale „Sântilia”, prin imaginea albumului fotografic de istorie şi cultură românească, prin acţiunea sa de implicare în formarea şi îndrumarea tinerilor „crăişori ai Iancului” care au prestat jurământul pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în urmă cu un an. De asemenea, am subliniat importanţa deosebită pe care o capătă capitolul lucrării sale „Conştiinţă de neam” în contextul „european” contemporan şi al eliminării de către „europenişti” a tot ce înseamnă valori naţionale tradiţionale. Zicătoarea „Poartă-te cum ţi-e vorba şi vorbeşte cum ţi-e portul!” reprezintă adevărata conştiinţă naţională, apartenenţa la o comunitate, la un popor. Fără această conştiinţă a apartenenţei unui individ la o comunitate şi comportarea potrivit valorilor acestei comunităţi indivizii se rup de etnia lor, se transformă într-o populaţie uşor manipulabilă şi divizibilă. Renunţarea la tradiţiile Poporului Român, la „miturile” istoriei românilor, adoptarea „culturii suburbane occidentale”, a tuturor „valorilor” occidentale, fără niciun fel de discernământ, reprezintă însăşi pieirea Poporului Român şi renunţarea la interesele naţionale. Vorbind despre albumul în imagini, am insistat asupra completării acestuia cu informaţiile care pot fi culese de la comunitatea voineşteană, el fiind în stadiul actual un proiect al viitorului album „Covasna, Voineşti: Istorie şi Cultură Românească în Imagini” la care fiecare voineştean poate scrie istorie prin informaţiile reale furnizate.
Dr. Ioan Lăcătuşu, director al Editurii Eurocarpatica din Sfântu-Gheorghe, şi-a exprimat în deschiderea cuvântului său bucuria de a publica asemenea cărţi ai căror autori sunt oameni ai locului. Bucuria este şi mai mare când o fiică a Voineştilor „ne spală ruşinea prin apariţia celor două cărţi deoarece de foarte lung timp trebuia să apară aceste cărţi. Între oierii din Covasna şi cei din Săcele, Breţcu, mărginimea Sibiului nu este şi nici nu a fost, niciun fel de diferenţă. Cei de aici nu au avut şansa unor cercetări profunde şi permanente, sau cele făcute au fost limitate, fapt ce a făcut ca publicul larg să nu perceapă la justa valoare rolul însemnat pe care aceşti oieri covăsneni, aceşti oameni extraordinari l-au jucat ca întâi mergători ai Unirii românilor şi în menţinerea permanentă a legăturii românilor din această zonă cu cei din ceea ce a însemnat Ţara. Felicitări Florentinei Teacă şi tuturor celor care au sprijinit-o moral, material şi financiar în demersurile sale, în speţă membrilor şi conducerii Asociaţiei „Justinian Teculescu”, pentru editarea celor două volume atât de necesare comunităţii voineştene, cât şi societăţii româneşti. Albumul nu este o lucrare în premieră. Începutul în sud-estul transilvan l-au făcut cercetătorii din Târgu-Mureş, Subcetate (Harghita) şi cei din Săcele (Braşov), dar aceasta nu scade cu nimic calităţile şi meritele albumului şi autoarei sale, Florentina Teacă, astfel de instrumente audio-vizuale jucând un rol esenţial în viitor pentru muzeele etnografice, ele fiind o valoroasă sursă de restituire a istoriei şi tradiţiilor neamului. Astfel, albumul nostru de astăzi este un mare bun câştigat pentru viitor. ... Însă, pentru viitoarea ediţie a albumului îmi permit să fac câteva observaţii: fotografiile să fie comentate cu informaţiile cronologice şi genealogice, să se reflecte şi viaţa Bisericii Ortodoxe şi a slujitorilor ei, relaţiile omului cu pădurea şi fauna locală, beneficiile balneare pentru sănătatea omului şi personalităţile locale. Încă odată, cinste şi felicitări pentru temerara întreprindere a Florentinei Teacă de a ne pune la dispoziţie cele două valoroase volume!”.
Participant la manifestarea din Sala „Unirea”, renumitul actor Dan Puric, cititor profund al volumului „Sântilia: străvechi obicei pastoral românesc”, a ţinut să evidenţieze, preţ de 16 minute, valenţele literare, etnografice, filosofice, istorice şi bibliografice ale lucrării.
După expunerea de excepţie a talentatului actor, autoarea celor două cărţi, Florentina Teacă, a dat numeroase autografe, timp în care invitaţii au savurat ideile despre lumea contemporană şi anecdotele maestrului Dan Puric, prelungite… la un pahar de vorbă. Artistul, la despărţirea de voineşteni, a rostit: „Am petrecut o după-amiază regală în prezenţa dumneavoastră”. Într-adevăr, mai cu seamă noi, voineşteni sau invitaţii lor, am petrecut, la întâlnirea cu volumele Florentinei Teacă şi la întâlnirea cu actorul Dan Puric, o după-amiază regală.
