Iniţiativa legislativă a deputatului Bogdan Diaconu vine ca o replică dreaptă la intenţia maghiarilor de a emite legi antiromâneşti şi întăreşte convingerea că România va continua să fie o Ţară întreagă: „stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.
S-a ivit, în sfârşit, un român îndrăzneţ, lucid şi responsabil, potrivit funcţiei pe care o deţine, intuind curajos că nu trebuie să ne mai văicărim în faţa ameninţărilor fasciştilor maghiari şi să ne punem siguranţa liniştii vieţii pe baze trainice, votând legi spre anihilarea şi înlăturarea tuturor obrăzniciilor acestor creaturi ale teroarei şi criminalităţii, care şi azi se simt nomazi cuceritori, aducându-şi demnitarii călare la ceremonii pentru a nu se uita de unde şi cum au poposit aici, în teritorii europene.
„... toţi românii ardeleni aşteptau de mult o astfel de iniţiativă legislativă”, afirmă profesorul Ilie Şandru. Şi multă dreptate are! Avem, însă, un cui în inima Ţării, care, timp de zece ani a fost mai aliat cu ungurii decât cu românii, mai preocupat de jaf decât să poarte grija bunului mers al activităţii economice, creatoare de fonduri pentru îmbunătăţirea vieţii poporului. Dacă ungurii declară ostentativ că vor să „vindece rana Trianonului” şi să elibereze „pământul secular al maghiarimii”, noi ne declarăm dreptul legal şi divin de a apăra pământul milenar al românimii, în care dacii din începuturi şi cei de astăzi au rădăcini adânci.
Tot mai frecvent şi disperat, ungurii vorbesc de „recâştigarea bunurilor de care secuimea a fost jefuită”. Iar se urcă maghiarii pe scaunul secuiesc ca să-şi strige eroic statutul de apărător al intereselor secuilor, pentru că interesele lor nu se pot sprijini pe nimic. Vor să realizeze unirea celor 15 milioane de unguri. O minunată perspectivă de a-i strânge pe toţi în Pustă, că acela e mediul lor de trai din începuturi, ca fiinţe plecate din deşertul hunic! Europa distinge în unguri o populaţie săracă de principialitate în relaţiile cu alte state, săracă cu duhul uman, bântuită de o infatuare criminală, haită oprită aici, în centrul Europei civilizate, în urmă cu câteva secole, care nu este aşezată moral-omeneşte nici în zi de astăzi. Şi în zilele noastre îi bântuie satana cu dorul cuceririi în spiritul lor de nomazi invadatori. În gândirea lor diabolică, scormonesc regimul statal românesc pentru a motiva cerinţa de federalizare a Ţării. De aceea, îi confirmăm „isteţului” Imre Borbeli, care sugerează ideea federalizării, amintind nume de ţinuturi ale ţării, că Banatul e România, Ardealul e România, Moldova e România, Oltenia e România în plină integritate, puternică şi hotărâtă să rămână aşa cum s-a scris în istoria ei după marile jertfe ale veacurilor, multe din ele generate chiar de unguri.
Lăudabil şi de salutat cu căldură este articolul celor două surori din Bucureşti, dr. Maria Cobianu-Băcanu şi dr. Elena Cobianu, autoare ale mesajului de îngrijorare către Transilvania: „Maghiarii şi proiectele de legi antiromâneşti”. Rare şi timide sunt vocile bucureştenilor la adresa ameninţărilor asupra păcii Transilvaniei, în fond, asupra unei mari şi bogate părţi din trupul României. Curajos şi vehement, tonul articolului atestă extinderea problemei ardelenilor până dincolo de Carpaţi, ceea ce întăreşte speranţa că îndrăzneala încornorată a ungurilor de a lansa în Parlament „o lege de obţinere a autonomiei nu numai pentru ţinutul secuiesc, ci pentru întreaga Transilvanie” („Condeiul ardelean”, nr. 265 (300) din 13-26 iunie 2014) nu are sorţi de izbândă.
Chiar dacă UDMR-iştii deţin din nou funcţii în Guvern, ca a cincia roată la căruţă, cu românii „bătrâni” ai Parlamentului şi cu echipa actuală de tineri la guvernare, România va „juca” altfel în relaţiile cu UDMR şi-i va reteza pentru totdeauna pofta de autonomie, încurajată de 10 ani de către preşedintele Ţării în schimbul voturilor.
Că se face o „comisie de retrocedare a Transilvaniei către Ungaria”, instigată de aceeaşi piază rea Laszlo Tokes, minte bolnavă cu decoraţie românească pe piept, aceasta este un pericol pentru noi, până când vom reuşi să răcorim aceste minţi înfierbântate, năluci care bântuie în sfântul nostru pământ, dar e mai mare pericol pentru Ungaria, căreia nu-i este de ajuns că s-a înscris între popoarele Europei ca „cea mai detestată naţiune”, care „şi-a pierdut cinstea naţională” (Pal Teleki, fost prim-ministru horthyst), ci ţine cu tot dinadinsul să se autoproclame hiena Europei.
Se speră ca noua conducere a Ţării, cu prestigiu, seriozitate şi simţ patriotic, să glăsuiască cu îndrăzneală lumii decizia de a încheia pentru totdeauna aroganţa ungurilor în demersul lor obraznic de a se impune ca „stat în Statul Român”. Sperăm că toţi parlamentarii din Ţară şi cei din Parlamentul European vor deveni Bogdani Diaconu! Unul deja a glăsuit, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care trebuie să convingă Parlamentul să voteze curajos împotriva cerinţei ungurilor, mai ales că forurile europene s-au pronunţat că această problemă se va rezolva la nivelul statelor respective şi nu la nivel comunitar. Aceasta înseamnă că Bogdan Diaconu a lansat soluţia legală prin care Statul Român să închidă pentru totdeauna problema aşa-zisului drept al ungurilor asupra Transilvaniei.
Ne exprimăm satisfacţia că ziarul „Condeiul ardelean” reprezintă o voce puternică de luptă vehementă cu străinii din iadul celor două judeţe, apărându-i pe români şi neiertând nimic din fărădelegile şi aroganţa autorităţilor ungureşti care şi-au impus puteri neconstituţionale. Să nu se uite că Statul Român are un dureros drept de a cere reparaţii despăgubitoare Statului Ungar, privind genocidul asupra românilor transilvăneni din vremea Dictatului, drept care n-ar putea fi şters prin prescriere nici peste veacuri! În virtutea acestui drept, trebuie să se intensifice somarea ungurilor de a respecta legile Ţării ca stat suveran, pe deplin stăpân în fiecare palmă de pământ. Ei au refuzat să cedeze României moştenirea Gojdu şi au impertinenţa de a cere Transilvania, neluând în seamă faptul că Poporul Român a fost creat de Dumnezeu în acest teritoriu, cu mult înainte de a năvăli ei aici.
Este bine că Uniunea Europeană nu mai tolerează agresiunea Ungariei în tangenţa sa cu ţările vecine şi nu mai admite declaraţiile revanşarde ale maghiarilor din România în cadrul dezbaterilor parlamentare europene, aşa cum s-a întâmplat cu Laszlo Tokes în legislatura trecută!
Aparut in :